Write a comment

DATEP

Cât de dispuși sunt cetățenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online? Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi aruncă o lumină aici.

Conform rezultatelor sondajului din 2020, 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

S-a constatat că mai puțini (40%) cetățeni UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal.

În mod similar, 40% a limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE.

Cele mai mari ponderi au fost observate în

–          Olanda (73%);

–           Finlanda (70%);

–           Danemarca și Germania (ambele 63%) ;

–           Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în

–           Bulgaria (10%);

–          România (20%);

–           Grecia (29%);

–           Slovacia (30%) ;

–           Letonia (32%).

IMPORTANT: Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informatiile rezultate in studiul realizat de InfoCons la nivel national cu privire la furtul de identitate au relevat faptul ca:

–          – 32.6% dintre intervievati au primit informatii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9.7% au aflat despre acest subiect de la o asociatie de consumatori.

–          – 30.6% dintre cetatenii care au raspuns chestionarului au primit informatii despre furtul de identitate din partea bancilor sau institutiilor financiar-bancare, in timp ce 33.5% au primit aceste informatii din partea rudelor si prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reiesit faptul  ca cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul – clonarea cardului la utilizare, in procent de 64.2%.

–          Alte tipuri cunoscute de furt de identitate au reiesit a fi:

–           phishing-ul (57%);

–          spam(57.5%);

–           furtul prin intermediul retelelor de socializare (46,8%).

ATENTIE: Categoria cea mai putin cunoscuta de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fara a fi distruse si care contin date personale si bancare – trashing (25,8%).

–          Intervievatii au declarat ca au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate dupa cum urmeaza:

–          45.3%, prin solicitarea de informatii personale in timpul navigarii pe internet;

–           42.9%, prin phishing- furt de date via e-mail;

–           38,5%, spam;

–           38%, prin telefon de la persoane necunoscute.

PRECIZARE: Studiul a fost realizat in cadrul Proiectul  European – SYstem for Prevention and Combat Identity Theft – SYPCIT – Directorate General Home Affaire desfasurat de Asociatia InfoCons, in parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT si UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI ROMA TOR VERGATA.

Sorin Mierlea- președinte InfoCons a declarat: „Tinand cont de perioada in care ne aflam majoritatea dintre noi suntem tentati sa achizitionam produse online iar odata cu acestea furnizam informatii personale fara sa ne gandim la consecinte. Ni se cer foarte multe date pentru livrarea produselor sau pentru emiterea documentelor fiscale, date care sunt transmise si firmelor de curierat, nu numai agentului economic de la care achizitonam. Oare ce se intampla cu aceste date? Sunt toti acesti agenti economici operatori de date cu caracter personal? “

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest