Write a comment

transalpinaDuminica, sarbatoarea de la Jina a adus pe langa petrecerea propriu-zisa, si perspectiva unui botez: celebra sosea Transalpina, cel mai inalt traseu rutier din Romania, sa capete un nou nume, in asa fel incat sa devina un brand romanesc, care sa atraga turisti, si care sa tina, oarecum de istoria locului.

Aşa cum transmite RTV, cele două nume vehiculate de autorităţile vâlcene şi sibiene  care au pus în discuţie subiectul sunt ''Drumul regilor'' şi ''Drumul românilor'', ultimul fiind, se pare agreat preşedintele Traian Băsescu prezent la eveniment.

La rândul său, preşedintele PNL Sibiu, deputatul Mircea Cazan, a declarat, conform sursei citate, că, indiferent de nume, Transalpina trebuie să devină un brand.
Demn de remarcat, ''Denumirea de Transaplina, dată de un peniţar al vremurilor, acestui drum măreţ al regilor şi al munţilor noştri, a venit fără studiul trecutului, fără să fie conştient că noi, cei de azi, urmaşii acelor regi în faţa cărora ne înclinăm cu respect, preţuire şi consideraţie l-am numit şi numim Drumul regilor'', a declarat duminică, la dezbaterea legată de Transalpina de la Jina, inginerul Emil Pârpăriţă, reprezentantul Asociaţiei Reuniunea Mărginimea Sibiului, conform sursei citate.
Traian Băsescu preferă… „Drumul Românilor”
''La cât e de frumoasă Transalpina, poţi să-i spui şi Drumul regilor şi Drumul românilor. E foarte frumos. Nu m-am gândit. Drumul românilor poţi să-i spui fără grijă. (Mi-a plăcut - n.r.) sălbăticia în general. Partea de Rânca mi-a plăcut cel mai mult '', a spus Traian Băsescu, ocolind vizibil denumirea care includea cuvântul „regi” (care, însă face referire întâi de toate,  la strămoşii daci!)
De la Novaci (judeţul Gorj) până la Sebeş (judeţul Alba), Transalpina a fost iniţial, pe timpul lui Decebal şi Burebista, ''Drumul oilor'', potrivit lui Emil Pârpăriţă. El a relatat că, în 1916, austro-ungarii au început construcţia unui drum strategic care a prins contur până la sfârşitul primului Război Mondial. În 1920, regele Ferdinand a mers pe acest drum până la locul numit ''Masa lui Ferdinand''. Un cioban i-ar fi cântat la fluier regelui şi a fost răsplătit cu patru galbeni. În 1935, regele Carol al II-lea, împreună cu premierul de atunci, Armand Călinescu, sosesc cu trenul regal la Sălişte, în Mărginimea Sibiului, de unde pornesc pe ''Drumul oilor '', care devine ''Drumul regelui '', pe traseul Sălişte-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-Dobra-Obârşia Lotrului-Novaci

File de istorie
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există și o legendă locală, care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.

Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Cert este că drumul, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească.

 

În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C. Giurescu arată că încă din anul 1731 autoritățile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia.

Având în vedere învățămintele din Primul Război Mondial, regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziție un drum strategic, pentru artileria montană, trasă de cai, care să poată fi parcurs de trupele care se mișcau între Valahia și Transilvania. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de călăreți din Novaci, conduși de învățătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acțiuni, Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcție a drumului pe platoul Novaciului.

Pasul Urdele este cel mai înalt punct al traseului, fiind situat la o altitudine de 2228 m.

Demn de precizat, o iniţiativă similară a avutPreşedintele Consiliului Judeţean Prahova în ceea ce priveşte numele traseului rutier care leagă Sinaia de crestele Bucegilor- supranumit „Calea dacilor”, cunoscut fiind faptul că inima Bucegilor pare să fi fost „centrul spiritual” al strămoşilor noştri.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Say something here...
Cancel
Log in with ( Sign Up ? )
or post as a guest