Duminică, 2 februarie, Breasla Lolelor vă aşteaptă la un moment tradiţional impresionant, la Agnita!
Iată desfăşurarea evenimentelor:
9.00 Întâlnirea Lolelor Strada A. Iancu, în fata fabricii Imix
9.15 Poza de grup Strada A. Iancu
9.30 Parada porneşte înspre centrul oraşului
10.15 Parada se opreşte pentru a prezenta un personaj tradiţional: Zona farmaciei hotel Dacia, Zona Poliţie
10.15-10.30 Parada Lolelor se organizează pentru spectacol în faţa Primăriei Agnita
10.30-11.15 Spectacol în faţa Primariei Agnita
11.15 Deplasarea Lolelor către Incstar Str. M. Viteazu
11.30-17.30 Lolele încep activităţile pe străzile oraşului
18.00 Fuga Lolelor se încheie
20.00 Balul Lolelor- la Restaurant
Demn de precizat, în anul 1872, când Universitatea Săsească a desfiinţat breslele, obiceiul „Lolelor” a fost întrerupt. În anul 1911, tradiţia a fost reînviată prin organizarea unei parade comune cu însemnele breslelor şi „Fuga Lolelor” pe străzile oraşului Agnita, pentru alungarea spiritelor rele.
***
De fiece dată, agniţenii aşteaptă emotionaţi sosirea Lolelor în faţa primăriei. Vine căpetenia paradei cu cei doi îngeraşi, ursul, ursarul si purtătorii coroanei cu animale împăiate – reprezentanţii breslei cojocarilor, căluţul cu călăreţ mascat – reprezentanţii breslei croitorilor, jongleri cu doage de butoaie – reprezentanţii breslei dogarilor şi purtătorii de steaguri şi de lăzi de breaslă.
Amintiri…
„Asta este copilăria mea”, povestea acum ceva vreme Anamaria Socea, învăţătoare, „şi când au plecat saşii, nu am crezut ca am să mai văd aşa ceva vreodată”.
Greta, o pensionară din Germania, mărturiseşte că, în ciuda anilor grei, vine an de an la Agnita să vadă „Fuga Lolelor”: „Am plecat în Germania în 1960. am rămas cu amintirea acestui obicei şi a hainelor apretate pe acre mi le dădea mama la zile de aşa sărbătoare. Vin să mă bucur şi să îmi amintesc…”
În prezent, comunitatea saşilor din Agnita mai numără acum doar aproximativ 150 de persoane.
An de an, respectând ritualul, împărţite în grupe, Lolele îşi vizitează prietenii şi cunoştinţele, şi mănâncă gogoşi şi beau vin şi cântă aşa cum cere tradiţia. Practic, în fiecare an, Lolele împart la rândul lor, cca 10.000 de gogoşi şi aduc voie bună tuturor.
Şi pentru că sunt vestite şi iubite, în 2007 si 2008, Lolele au fugit chiar şi pe străzile Sibiului, însoţite de Lole din… Germania.
Dispărut din România odată cu emigrarea saşilor, acest obicei este atestat încă din secolul al XVII-lea şi înglobează obiceiuri ale breslelor locale conduse de saşi. Obiceiul se practica, la început, nu doar în Transilvania, ci şi în localităţi din Austria, Elveţia şi Germania.
La noi se mai păstrează la Cincu şi la Marpod.
Cei care cunosc îndeaproape această tradiţie pitorească spun că parada e un bun prilej pentru fiecare breaslă de a-şi etala tradiţiile şi simbolurile reprezentative: breasla blănarilor e reprezentată de Coroana pe care sunt aşezate patru vulpi cu câte un jder în gură; breasla croitorilor – de Căluţul Croitorului împreună cu călăreţul său; breasla dogarilor, de un meşter care învârte, fără să verse vreo picătură, o doaga de butoi pe care sunt aşezate pahare pline cu vin, în formă piramidală. Parada e condusă de un Staroste, însoţit de doi Îngeraşi.
Pe parcursul paradei, Lolele îi prind în horă cu bicele lor pe trecători, invitându-i la dans, după care îi recompensează cu câte o gogoaşă.
Aşadar, Nu mai staţi pe gânduri! Haidaţi la Agnita, să vă veseliţi laolaltă cu ele: multicolorele, veselele…: Lolele!
