Nu va puneti vioara sufletului in cui

Nu va puneti vioara sufletului in cui. E duminica, miez copt de septembrie… Dar nu pentru asta. Sau, cu atat mai mult…! Catati si va luminati, nu alergati ziua cat ii de lunga sa va zdrobiti picioarele dupa bijuteria perfecta sau masina de lux la care visati. Nu alergati sa va cumparati cele hainele de fite cu care sa-I faceti concurenta colegului de banca, sefului sau vecinului. Va veti alege doar cu oboseala si timp pierdut.

Catati in camara sufletului si mergeti la izvorul de unde puteti lua stropi de lumina si-apoi sarutati mana mamei si tatalui. Mergeti in gradina, culegeți un mar, o para, o raza de soare si puneti o floare pe mormintele bunilor. Si de va iese un copil descult in cale dati-i din lumina voastra. Nu neaparat un banut, ci un dumicat de pita, o vorba buna. Nu treceti ca o fantoma pe langa el sau pe langa batrana ce va-mbie cu un manunchi de leustean. Dati-le binete, vedeti-i!

Intrati in biserica dar nu bagati in seama cu ce sunt imbracati ceilalti sau la masina din care coboara un alt crestin venit la slujba, ori la numarul de lumanari pe care il cumpara…

Deschideti fereastra inimii si impodobiti-o cu flori! Rugati-va! Dati buna ziua vecinului  celui batran, ca poate maine nu va mai fi cine sa va raspunda…

Luati vioara din ungherul inimii si faceti cu ea sarbatoare. Copilului, mamei, bunicii, oricui va iese in cale.

Bucurati pe dragii vostri, pe cei ce va ies in cale cu vioara ce canta inlauntrul vostru…

 

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: