O studenta a lui VIANU, acum octogenara: “N-am lipsit de la nicio editie a “Cantecelor Muntilor” si de fiecare data am regretat ca in vremea mea la catedra nu am putut preda folclor”

Silvia Calciu este profesor de limba si literatura romana. Este si nu “a fost” pentru ca si acum la aproape 80 de ani, continua sa ajute elevii, cu carti, cu sfaturi, cu indemnuri.  Nu oboseste niciodata cand are imprejuru-i copii sau tineri care vor sa afle taina celei mai frumoase limbi, cum considera dumneaei limba romana. Si cuvantul sau cantareste pentru ca a fost studenta lui Tudor Vianu si toata viata s-a dedicat limbii si culturii romane.

 

Chiar daca este ploiesteanca si a facut facultatea la Bucuresti, dupa ce si-a petrecut o vacanta candva, intr-un fel de tabara studenteasca la Sibiu, cand a facut cunostinta cu Biblioteca ASTRA si cu tot ceea ce inseamna simbolurile culturii Ardealului impregnate in viata culturala a orasului lui Brukenthal, s-a indragostit de locul asta. Intr-atat incat toate concediile, vara si le-a petrecut la Sibiu. Vine intotdeauna in perioada festivalului CANTECELE MUNTILOR si a TARGULUI OLARILOR. Si vorbeste cu toata inima de “orasul unde vezi si cunosti Romania in profunzime”. “ Stiu pe de rost fiecare piatra, fiecare zid, fiecare starda din centru… N-am lipsit de la nicio editie a “Cantecelor Muntilor” si de fiecare data am regretat ca in vremea mea la catedra nu am putut preda folclor… dar de fiecare data cand am avut ocazia, mi-am trimis elevii in tabere aici. De fiecare data am facut cu regretatul meu sot, sute, mii de fotografii la festivalurile si spectacolele de aici pe care apoi, prin “portite” numai de mine stiute, le foloseam la ore, sa le dovedesc copiilor cat de frumoasa e tara asta si cat de bine se patreaza aici traditiile- pe toate planurile. Aici am invatat eu insami ce e folclorul romanesc, mult mai mult decat ce aflasem ca studenta, acolo, pe bancile facultatii. De cate ori veneam si vin aici, ma incarc cu energie si-mi aduc aminte ca sunt roman. In partea cealalta de tara, acasa  la mine, e totul searbad, e de parca am fi in pustiu. Acolo daca vrei o ie, o cauti cu lumanarea. Si daca o gasesti si indraznesti s-o-mbraci se uita toti la tine sit e iau in baza: zic ac te-ai dat “cu taranii”. Daca m-as mai naste-o data, i-as cere lui Dumnezeu sa ma nasc aici sau in vreun sat din preajma. Altfel, nu…  

Aici totul e minunat. Inveti traditii, inveti sa joci, inveti istorie si te hranesti cu tot ceea ce iti ofera muzeele, strazile, oamenii. Am vizitat muzeul Brukenthal si Muzeul din Dumbrava de vreo 30 de ori, am fost de fiecare data la slujba la Bisericuta Azilului si la Catedrala, Muzeul ASTRA din Piata Mica… iar in Turnul Sfatului cred ca am urcat de fiecare data cand a venit la Sibiu. In viata mea, pe litoral n-am fost decat de vreo 8 sau 9 ori. In tinerete… E un loc fascinant. Dar Sibiul il iubesc.  Acum am venit din nou la  “Cantecele Muntilor”. Sper sa nu fie ultima data. Pacat ca nu mai pot sta inca vreo doua-trei saptamani, “baba” asta de batranete ma oblige sa merg la tratament, intr-o statiune. Altfel, nu m-as mai lasa dusa de-aici. Decat poate pe ultimul drum.”

Sursa foto: Calin Cornel Popa

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: