A fost bine-n sărbători,
Dar bine-i și-n șezători.
Că de lucru vreme este
Și vreme-i și de poveste.
Că de lucru avem loc,
Da’ e loc și pentru joc.
Bucuroși am fost și azi
C-am avut iar oaspeți dragi…
S-au întâlnit cu drag în prima șezătoare din 2018 și au fost bucuroși de oaspeți din Făgăraș și de la Mândra. Familia Frățilă și Ana cu iia călătoare (Ana Borca, o mare iubitoare și păstrătoare de Tradiții) au poposit joi seară la Șezătoarea de Poveste din AVRIG (despre care am scris adesea, considerând-o, pe drept cuvânt o bucată de rai de-ici, de-al nostru, ce ține punți între prezent și… datul străbun) cu bunătăți din zona din care au venit și cu căldura sufletească de-acasă. O surpriză în plus, un prieten… din îndepărtata Japonie a căutat… și… a găsit autenticul (și… s-a bucurat!). Pornit în cercetare etnologică prin sudul Ardealului, a poposit și în șezătoarea din frumosul Avrig de la poalele Făgărașilor. Și și-a umplut inima și aparatul de flmat c tradiții, vorbe de duh , joc și lucru fain! Venit să înregistreze câteva cântări vechi (din riturile de trecere), a găsit aici și… strigături și joc în stilul așezat al satului de altădată și colind și câte alte rădăcini ale autenticului. A spus că nu pe scenă și nici în spectacol se caută valoarea, ci între oamenii care au moștenit-o și au păstrat-o în stare pură. Jocul ca la ceată, strigăturile de nuntă, pasul bătrânesc de purtată au fost demonstrate o dată și încă o dată și încă o dată… „Mândru este” a spus oaspetele nostru.
Și pentru că suntem în șezătorile din „dulcele de iarnă” n-a lipsit voia bună și o atmosferă strălucind de energie pozitivă. Prietenul japonez a fost mulțumit de „recolta” de autentic, iar oaspeții făgărășeni, încântați și luminați de ce-au găsit aici, în Avrigul frumos, au promis că revin în șezătoare iar harnicele ce țin vie tradiția au uitat de timp și că e târziu într-o seară atât de plină și de frumoasă, ca o… poveste.
foto: Maria Grancea
