Obiceiuri seculare, la Sălişte

Iată, anul e „pe ducă”, pregătindu-se a da bineţe celui nou!  În capitala Mărginimii, la Sălişte se pune la cale „întâlnirea jocurilor” sau întâlnirea cetelor de juni, la care participă tineri aleşi din localităţile ce-i tin cununa – Orlat, Jina, Aciliu, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului, Sibiel, Tilişca, Gura Rîului. Musai pe 28 decembrie! E momentul fascinant paradei portului popular, iar participanţii brodeaza mişcările lor cu ritualuri si ziceri păstrate intacte de sute de ani.

Totul se termină româneşte, cu Hora Unirii.

Demn de remarcat ar fi şi faptul că tot aici, în miezul Mărginimii, despre care Octavian Goga numea Săliştea Salonul Ardealului, iar Nicolae Iorga o caracteriza astfel: ” Săliştea cu desăvârşire românească e una din cele mai frumoase înfăţişări ale poporului nostru de la ţară, mai dăinuie semeţ şi un alt obicei care pe vremuri avea fundament patriotic. Vorbim despre nemuritoarea Şezătoare de la Sălişte, când o trupă de teatru de amatori joacă în faţa publicului diverse piese. Intre timp, gospodinele nu dau lucru din mana si mai cu foc lucreaza.

Bătrânii spun că odată ş-odată, şezătoarea asta a fost de folos ţării! Aşa, cu lucru femeilor şi cu pita coaptă (pe dinaintea icoanelor, după dat) s-au strâns bani, în 1877, care au fost trimişi apoi la Bucureşti, pentru ajutorul Armatei Române în Războiul de Independenţă.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: