Peste 1.800 de tone de alimente salvate într-un an: rețeaua care luptă împotriva risipei operează și în Sibiu

Banca Regională pentru Alimente Cluj, organizație care deservește inclusiv județul Sibiu, aniversează opt ani de activitate. Rețeaua a crescut de la o inițiativă susținută exclusiv de voluntari la o infrastructură regională care colaborează cu 46 de companii donatoare și 157 de organizații partenere. Numai în 2025, aceasta a recuperat 1.822 de tone de alimente și a sprijinit peste 31.000 de persoane.

Alături de județele Cluj, Alba și Bistrița-Năsăud, Sibiul face parte din aria deservită de Banca Regională pentru Alimente Cluj. Prin intermediul organizațiilor nonprofit partenere, surplusul alimentar recuperat de la companii este transformat în ajutor concret pentru persoane aflate în situații vulnerabile.

O rețea regională care ajunge și la beneficiarii din Sibiu

Activitatea Băncii pentru Alimente se bazează pe un mecanism simplu, dar esențial: produsele bune pentru consum, care nu mai pot fi comercializate din diferite motive, sunt preluate de la companiile donatoare și redistribuite prin intermediul organizațiilor nonprofit.

În acest circuit regional este inclus și județul Sibiu. Banca Regională pentru Alimente Cluj oferă astfel o soluție atât companiilor care generează surplus alimentar, cât și ONG-urilor care sprijină persoane și familii aflate în nevoie.

Organizația nu distribuie alimente direct către beneficiarii finali, ci lucrează printr-o rețea de parteneri nonprofit care cunosc situațiile din comunitățile locale și pot direcționa sprijinul acolo unde este necesar.

După opt ani de activitate, rețeaua a ajuns la 46 de companii care donează în mod activ și 157 de organizații partenere. Datele sunt valabile pentru întreaga zonă deservită de Bancă, din care fac parte județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.

De la 8,4 tone de alimente la peste 1.800 de tone

Banca Regională pentru Alimente Cluj a fost înființată în august 2018 de o echipă de voluntari implicați în proiectul Food Waste Combat, după modelul Băncii pentru Alimente București. La momentul respectiv, recuperarea organizată a surplusului alimentar era un concept foarte puțin cunoscut în România.

În primul an de activitate, organizația a salvat 8,4 tone de alimente și a sprijinit aproximativ 300 de persoane. În 2025, volumul alimentelor recuperate a ajuns la 1.822 de tone, fiind de aproximativ 217 ori mai mare decât cel înregistrat la început.

Și numărul beneficiarilor a crescut considerabil. De la aproximativ 300 de persoane în 2018, rețeaua regională a ajuns la 31.022 de beneficiari în 2025.

„În august 2018, o echipă de voluntari implicați în proiectul Food Waste Combat a pus bazele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj, pornind de la modelul Băncii pentru Alimente București. A fost începutul unui proiect care, în opt ani, a crescut de la o inițiativă susținută de voluntari la o organizație profesionistă, cu o rețea solidă de companii donatoare și organizații nonprofit partenere și cu o infrastructură care funcționează zilnic”, afirmă Andreea Bobiș, președinta Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.

Companiile din Sibiu pot redirecționa surplusul alimentar

Prezența Băncii Regionale pentru Alimente Cluj în județul Sibiu este importantă și pentru mediul de afaceri local. Producătorii, retailerii și celelalte companii care se confruntă cu surplus alimentar au posibilitatea de a redirecționa produsele către persoanele vulnerabile, în loc ca acestea să fie distruse sau să ajungă la gunoi.

Echipa Băncii oferă informații despre procedurile necesare, condițiile de siguranță și modul în care produsele pot fi preluate și distribuite prin rețeaua de organizații partenere.

În ultimii ani, atitudinea companiilor față de surplusul alimentar a început să se schimbe. Dacă la început reprezentanții Băncii trebuiau să explice aproape de fiecare dată ce presupune donarea, tot mai multe firme includ astăzi acest proces în strategiile lor de sustenabilitate și responsabilitate socială.

„Cea mai mare schimbare de perspectivă este momentul în care suntem contactați de companii. Nu mai suntem contactați doar în situații excepționale, când există o problemă cu un anumit lot și acesta trebuie donat urgent. Astăzi avem parteneri care ne contactează atunci când apare un surplus și cu care construim mecanisme recurente de colaborare. Vedem și o preocupare mai mare pentru măsurarea impactului și trasabilitatea alimentelor”, explică Andreea Bobiș.

Un sistem pus la încercare de pandemie și de situațiile de criză

Dezvoltarea rețelei s-a produs într-o perioadă marcată de numeroase provocări. În 2020, pandemia a determinat o creștere rapidă a nevoii de hrană, iar cantitățile recuperate lunar de Bancă s-au dublat.

În 2022, războiul din Ucraina a demonstrat din nou importanța unei infrastructuri capabile să răspundă rapid unei crize. Inundațiile și alte situații de urgență au creat, la rândul lor, dificultăți logistice și nevoi suplimentare în comunități.

În paralel, modificările legislative privind diminuarea risipei alimentare au schimbat modul în care companiile își gestionează surplusul. Banca pentru Alimente și-a adaptat procedurile și a început să le ofere partenerilor sprijin pentru aplicarea noilor cerințe.

„Nu este vorba doar despre cantitatea de alimente colectată. În acești ani am construit, prin încercări și erori, un sistem funcțional și de încredere într-un domeniu care era aproape necunoscut. Am învățat că rolul Băncii pentru Alimente nu este doar să colecteze și să redistribuie alimente, ci să construiască parteneriate pe termen lung, să educe, să răspundă rapid situațiilor neprevăzute și să găsească soluții într-un domeniu aflat într-o continuă schimbare”, spune președinta organizației.

De la recuperarea alimentelor la prevenirea risipei

Banca Regională pentru Alimente Cluj desfășoară și activități de educație și informare. Atelierele organizate în școli și companii se adresează copiilor, tinerilor și adulților și urmăresc promovarea unui consum responsabil și înțelegerea valorii hranei.

Din 2019, băncile pentru alimente din România organizează Colecta Națională de Alimente înainte de Paște și de Crăciun. În cadrul campaniei, clienții magazinelor partenere pot cumpăra și dona produse destinate persoanelor vulnerabile.

Organizația a dezvoltat și proiecte precum Gala Recunoștinței, dedicată ONG-urilor partenere, și concursul „De la Risipă la Delicii”, în cadrul căruia sunt pregătite preparate folosind ingrediente salvate de la risipă.

În 2025 a fost lansat și podcastul „Cu Surplusul pe Masă”, dedicat unor teme precum risipa alimentară, siguranța alimentară, solidaritatea și exemplele de bune practici.

Următorul obiectiv: peste 2.000 de tone recuperate în 2026

Pentru 2026, Banca Regională pentru Alimente Cluj își propune să depășească pragul de 2.000 de tone de alimente colectate. Digitalizarea, trasabilitatea produselor, dezvoltarea infrastructurii și extinderea programelor de educație se numără printre prioritățile organizației.

Banca urmărește și consolidarea rețelei regionale de organizații nonprofit, inclusiv în județele pe care le deservește, astfel încât alimentele recuperate să poată ajunge mai repede la comunitățile și persoanele care au nevoie de sprijin.

„În următorii ani vrem să facem mai mult decât să recuperăm alimente. Vrem să contribuim la prevenirea risipei, să educăm, să sprijinim organizațiile sociale și să construim un sistem în care cât mai puține alimente bune să ajungă la gunoi. După opt ani știm că schimbarea este posibilă. Acum avem responsabilitatea să o ducem mai departe”, transmite Andreea Bobiș.

Companiile din Sibiu care generează surplus alimentar și doresc să îl redirecționeze către persoane aflate în nevoie pot solicita informații despre începerea unei colaborări pe site-ul Băncii Regionale pentru Alimente Cluj: https://cluj.bancapentrualimente.ro/.