Nu numai militarii din prima linie au contribuit la greul războiului și la Unire, ci și cei din unitățile din spatele frontului. Pentru țăran, „drumul de fier” era ceva scump și greu accesibil, venit parcă din altă lume (a se vedea reticența Vitoriei Lipan din romanul „Baltagul”). Unii din ei, însă, vor ajunge să facă parte din unitățile de căi ferate ale Armatei ce se ocupau cu construcția„drumurilor de fier”.
Potrivit istoricilor, acestea erau vitale pentru război. Munca lor a îmbogățit astfel infrastructura României Mari.
Cei doi soldați din imagine de față poartă uniforme model 1912, folosite de Armata Română în Primul Război Mondial. Ei fac parte dintr-o unitate de căi ferate, fapt indicat de inițiale „CF” de la capele și de roata înaripată, simbolul C.F.R.-ului, ce se observă cusut pe mâneca stânga. Semnul din perioada regală al C.F.R. era ușor diferit de cel actuală (a se vedea și harta).
Așa cum aflăm de la reprezentanții CNM ASTRA, la 31 ianuarie 1887 era înființat Batalionul Căi ferate, în Armata Română. La 1 aprilie 1908 devine unitate independentă, la 9 aprilie 1916 batalionul se transformă în Regimentul Căi Ferate. La 1 decembrie 1919, prin înființarea Regimentului 2 Căi ferate, se va constitui Brigada Căi ferate și Pontonieri, care includea și cele două regimente de căi ferate.
*Fotografia și harta au fost achiziționate în cadrul proiectului „Țăranul român de la război la Unire”, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Departamentul de Identitate Națională – România Centenară.
Ursa foto: Muzeul Astra
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
