Poveşti minunate, pline de amintiri ce incită şi azi la descoperiri, admiraţie şi gânduri frumoase se păstrează şi se spun despre nenumărate locuri din Sibiu şi împrejurimi. Iată astăzi încă una dintre ele, împărtăşită nouă de doamna Maria Grancea, de la Biblioteca oraşului Avrig.
Când Generalul Bukow (Guvernator al Transilvaniei) a început construcţia Reşedinţei de la Avrig nu intenţiona, neapărat, să creeze un loc frumos. Ci, mai degrabă, unul care să înfrângă cerbicia avrigenilor şi a celor din această zonă de la hotarul Ţării Făgăraşului şi Ţării Oltului, după ce le-a dărâmat mai multe biserici şi mănăstiri. Timpul şi vremurile au schimbat însă lucrurile. Bukow moare, iar ca guvernator al Transilvaniei ajunge Baronul Brukenthal care face din construcţia începută de predecesorul său o frumoasă reşedinţă de vară, ce avea să atragă ulterior renumele de EDENUL Ardealului.
Cu toată frumuseţea lui, însă, complexul baroc de la Avrig a rămas în memoria vremurilor şi cu numele de "Casa cu lanţuri". Pentru că, dincolo de grădinile şi ahitectura impresionante, în pivniţele reşedinţei, erau închişi ţăranii din Avrig şi din împrejurimi, pentru pricini mai mult sau mai puţin justificate, după… moda vremii. Libertatea avrigenilor a fost, întodeauna, scump plătită, dar şi-au păstrat-o cu orice preţ, aşa cum şi-au păstrat biserica, religia, cultura şi tradiţiile.
Mult mai târziu povestea se schimbă: locul primeşte alt nume: "Preventoriul", pentru ca devenise un loc de prevenire şi tratament, atu-urile medicilor care recomandau aceste meleaguri fiind aerul puternic ozonat al zonei Avrig, liniştea şi frumuseţea peisajului.
