Satele străvechi din preajma Sibiului păstrează, asemenea străzilor şi clădirilor din oraşul-cetate de pe Cibin, istorii şi poveşti uneori… incredibile.
Farmec, istorie milenară, cetăţi, aventuri, legende şi oameni- uneori în ţesătura unor întâmplări desprinse parcă din filme sau, dimpotrivă, care au inspirat poveşti de succes pe marile ecrane, fără, însă, a ştirbi câtuşi de puţin leagănul acesta de tradiţii şi istorie conjurat mândrelor cetăţi ce străjuiesc de aici, veşnicia.
Ieronim Budac, fost primar din Cârţişoara, în anturajul temutului Al Capone
Prin anii ‘20, în timpul Prohibiţiei din SUA, s-a întâmplat ca un cârţişorean sfida legea alături de Al Capone, făcând trafic cu alcool. A sărit şi cu maşina în Mississippi numai să scape de arest şi cu neatins, neconfiscat. Ani buni mai târziu, „haiduciile” de pe „Tărâmul Făgăduinţei” erau, cumva ascunse în scrinul amintirilor şi omul din povestea alcoolul noastră ajunge bine-mersi să ţină bine frâiele obştii din satul natal (chiar pentru vreo 14 ani!): Ieronim Budac, cârţişoreanul ajuns, niciu una, nici două… şoferul şi partenerul lui Al Capone.
Începutul poveştii
Se spune că peste 200 de cârţişoreni, din Oprea şi din Streza, au plecat la sfârşitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea să cucerească Lumea Nouă. Cu minţile furate de aurul “înşirat la vedere pentru oricine era dispus să-l culeagă”, scriu Traian Cânduleţ şi Ilie Costache în monografia Cârţişoarei- gura de rai care ni l-a dăruit pe Badea Cârţan. Nu că era o modă, dar pentru mulţi părea, la orizont, o şansă pentru ziua de mâine.
Printre temerarii vremii plecaţi zor-nevoie hăt, peste „apa cea mare” s-a aflat şi Ieronim Budac. Unul căruia, într-un fel, norocul i-a fost hărăzit dintru început… Scăpat de poliţia americană, sibianul s-a întors, după atâtea aventuri în lumea interlopilor americani, în satul natal, unde a fost ales primar, din partea liberalilor.
Aşa cum aflăm dintr-un articol publicat de Evenimentul Zilei acum mai mulţi ani, familia Budac a păzit cu străşnicie, ani de-a rândul, secretul „aventurii americane” a lui Ieronim, pentru a-l proteja de comuniştii veniţi între timp, la putere.
Gangsterul din Cârţişoara
Conform sursei citate, acum puţinii bătrâni din sat care l-au prins pe Ieronim în viaţă şi i-au auzit cu urechile lor amintirile din America, se lasă greu înduplecaţi să povestească despre peripeţiile celui pe care îl considerau, alături de Badea Cârţan, unul dintre cei mai de vază oameni ai satului, care a făcut cunoscut numele satului şi peste ocean.
Primarul de azi al comunei, Dorin Madga, este chiar dumnealui rudă cu Ieronim. Silvia, bunica lui, este nepoată de frate al şoferului lui Al Capone. „Apăi, o plecat cu mai multi din sat sa lucreze in America si sa faca niscai bani.Din fiecare familie o plecat atunci la munca peste Ocean. O fost chiar înainte de primul război mondial. Noi doi eram copii. O spus atunci la întoarcere că a fost şoferul lui Al Capone, dar nu ştiam noi cine e Al Capone”, spune Silvia Budac, citată de Evenimentul Zilei.
„Ne-a povestit de contrabanda cu alcool si cum ca a lucrat la Al Capone. În rest nu ştiu prea multe. A venit, ce-i drept, cu mulţi bani ca şi-a făcut pentru vremurile acelea cea mai faina casa din sat, a dat drumul la un joagăr şi la câteva cazane de făcut ţuică.
14 ani primar
Dupa experienţa americana, Ieronim Budac s-a impus repede ca personaj de prim rang în sat. Mai mult chiar, oamenii au avut încredere şi l-au ales primar în 1932 din partea liberalilor. A rămas să conducă mult şi bine, până au venit comuniştii şi i-au confiscat tot.
„A făcut şcoală şi noi şi copiii am avut unde să învăţăm carte. Timp de 14 ani a fost cel mai bun primar al nostru. Spun, la rândul lor, bătrânii de-acum ai satului.
Ieronim i-a povestit lui Traian Cânduleţ, autorul monografiei satului, păţaniile sale şi chiar cum i-a venit ideea de a sări cu maşina în Missisippi, pentru a scăpa de poliţie.
Scrisori din Alcatraz…la Cârţişoara!
Într-un articol publicat de www.tion.ro , se spune că Al Capone a fost atât de impresionat de calitatea licorii pe care românii o produceau la cazan, ţuica, bunăoară, încât l-a inclus pe unul dintre ei, Ieronim Budac, în anturajul său, angajându-l ca şofer personal.
Budac a trăit în SUA o viaţă plină de perpipeţii, fiind implicat de multe ori între reglările de conturi ale gangsterilor. Conform sursei citate, sibianul fost arestat de trei ori, după care a reuşit să fugă din America şi s-a refugiat în Brazilia. N-a stat mult acolo, întorcându-se în cele din urmă în România, cu o avere considerabilă.
Interesant este că pentru un timp, a păstrat legătura cu Al Capone, care i-a trimis scrisori pe când se afla întemniţat la Alcatraz.
AL CAPONE şi prohibiţia
Din 1920 până în 1933, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii au fost interzise consumarea şi transportarea de alcool şi de băuturi alcoolice. Care au fost rezultatele? A scăzut consumul de băuturi alcoolice, pe de o parte, dar s-a intensificat contrabanda cu alcool, pe de altă parte; de pildă, doar în New York, în anul 1925 erau între 30.000 şi 100.000 de cluburi unde alcoolul era comercializat ilegal.
Unul dintre cei mai mari contrabandişti ai vremii a fost Al Capone, mafiotul care a dominat lumea interlopă din Chicago, ajungând conducătorul reţelei de crimă organizată „Chicago Outfit”. Trafic ilegal de băuturi alcoolice, spălări de bani, jocuri de noroc ilegale – de toate acestea şi-au legat numele şi Al Capone şi „Chicago Outfit”. Ani mulţi a reuşit să se sustragă legii Al Capone, până când în 1931 a fost condamnat pentru evaziune fiscală. În 1939 a fost eliberat şi nu s-a mai întors în fruntea grupării mafiote; a murit în 1947.
Din cei peste 200 de cârţişoreni plecaţi în America, mulţi au decis să se stabilească definitiv acolo; alţii şi-au lăsat copiii în SUA şi au revenit în ţară. În consecinţă, nu e de mirare că în cărţile de telefoane din state precum New York, Ohio, California etc. apare deseori numele Budac, alături de prenume precum Dean, Paraschiva, Jon, John etc, iar site-ul ancestry.com.au, dedicat arborilor genealogici, consemnează familii Budac în SUA la recensămintele din 1910 şi 1920”.
