Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a aprobat cel mai recent Raport asupra stabilității financiare. Documentul evidențiază faptul că, deși sectorul bancar românesc își păstrează o reziliență structurală solidă, nivelul riscurilor la adresa stabilității financiare din țara noastră se menține ridicat. Aceste vulnerabilități persistă pe fondul unor dezechilibre macroeconomice interne adâncite și al unui context internațional marcat de incertitudini și tensiuni geopolitice majore.
Două riscuri sistemice de nivel sever pe harta BNR
Analiza ciclică realizată de Direcția stabilitate financiară din cadrul BNR identifică două riscuri de intensitate severă, ambele având o perspectivă constantă în perioada următoare:
-
Incertitudinile globale în contextul multiplelor evenimente geopolitice – Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și blocajele de pe rutele comerciale strategice (cum ar fi Strâmtoarea Ormuz) generează șocuri de ofertă cu caracter stagflaționist pe piețele de energie și materii prime.
-
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – Activitatea economică națională a înregistrat un ritm modest în 2025 (avans al PIB real de doar 0,7% ). Deși procesul de consolidare fiscal-bugetară indică o relativă atenuare a deficitului, ajustarea se face de la niveluri foarte ridicate. În termeni ESA, deficitul bugetar s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, fiind anticipat să scadă la 6,2% în 2026, conform Comisiei Europene.
Pe lângă acestea, banca centrală menționează două riscuri de intensitate moderată, dar cu tendință de creștere: riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul neguvernamental (influențat de segmentul companiilor) și provocările legate de securitatea cibernetică și inovația financiară.
Sectorul real: Vulnerabilități în rândul companiilor, stabilitate la populație
Capacitatea de plată și performanțele celor două mari segmente ale economiei reale au evoluat diferit:
-
Companiile nefinanciare: Sănătatea financiară agregată s-a înrăutățit ușor în 2025, reflectând o scădere a marjei profitului net la 4,6% și o majorare a gradului de îndatorare la 140,5%. Calitatea portofoliului de credite corporate s-a deteriorat: rata creditelor neperformante (NPL) a urcat la 5,6% în martie 2026 (față de 4,4% în martie 2025). Un sector intens monitorizat este cel agricol, puternic afectat de condițiile climatice și de creșterea costurilor, unde rata NPL a atins un nivel îngrijorător de 9,8%.
-
Populația: Acest sector își menține un grad ridicat de reziliență, susținut de o îndatorare sustenabilă și economisiri robuste. Depozitele populației au atins 413,7 miliarde lei în martie 2026. Calitatea creditelor acordate populației s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante coborând la 2,9% în martie 2026.
Subevaluarea pieței imobiliare: Raportul subliniază un aspect interesant: prețurile actuale ale locuințelor din România (care au crescut în termeni nominali cu 6,7% în T4/2025) se situează încă sub nivelul justificat de indicatorii economici fundamentali, înregistrând o subevaluare din punct de vedere metodologic.
Reziliența sectorului bancar și „unda de șoc” ROBOR
Sectorul bancar din România continuă să prezinte indicatori prudențiali și financiari confortabili, încadrându-se în categoriile de risc scăzut stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE). Rata fondurilor proprii totale se situează la un nivel solid de 23,7% (martie 2026), indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) este de 246% (mult peste media UE de 163,1%), iar profitabilitatea rămâne adecvată (ROA 1,4%, ROE 14,1%).
Cu toate acestea, raportul dedică un spațiu amplu unui risc juridic și reputațional major apărut recent:
În luna iunie 2026, Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu o amendă record de 3,73 miliarde lei(aproximativ 710 milioane euro) pentru presupusa coordonare în stabilirea indicelui ROBOR.
BNR atrage atenția că acest nivel al amenzii este unul excepțional (depășind valoarea cumulată a tuturor amenzilor date de Consiliul Concurenței în ultimii 10 ani) și avertizează că eventualele litigii subsecvente deschise de clienți ar putea genera pierderi considerabil mai mari pentru bănci, afectând indirect ratingul suveran, costul de refinanțare al datoriei publice și încasările statului din impozitul pe profitul bancar.
De asemenea, o caracteristică structurală ce menține riscuri de concentrare o reprezintă deținerile mari de titluri de stat: băncile românești au creanțe asupra sectorului public de 27,6% din active, față de o medie europeană de doar 9,7%.
Infrastructura de piață și politicile macroprudențiale
Sistemele de plăți de importanță sistemică din România (ReGIS și SENT) au funcționat în condiții optime în a doua jumătate a anului 2025, înregistrând rate de disponibilitate de aproape 100%. Implementarea regulamentului european DORA continuă să consolideze reziliența operațională digitală în fața atacurilor cibernetice tot mai sofisticate din zona financiară.
Din perspectiva politicilor macroprudențiale, pentru asigurarea unor amortizoare de capital adecvate în caz de stres, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a menținut cerințele privind amortizorul anticiclic de capital (CCyB) la nivelul de 1%. În plus, începând cu 1 aprilie 2026, au fost recalibrate ratele pentru amortizorul aplicabil instituțiilor de importanță sistemică (O-SII), variind între 0,5% și 2,5% pentru cele 7 bănci sistemice din România (în frunte cu Banca Transilvania – 2,5% și UniCredit – 2%).
În concluzie, deși economia României navighează printre riscuri geopolitice instabile și deficite interne cronice, structura de capital și managementul prudent de risc al sistemului bancar oferă o plasă de siguranță stabilă, cu condiția ca noile șocuri legislative și juridice să nu erodeze fundamentele financiare pe termen mediu.
