Raportul privind Statul de Drept 2026: România reduce durata proceselor, dar blochează anchetele de corupție din magistratură. Cum arată comparația cu vecinii din UE

Comisia Europeană a dat publicității Raportul privind Statul de Drept pentru anul 2026, un document de o importanță strategică ce evaluează sănătatea democratică, independența sistemului judiciar, cadrul anticorupție și libertatea presei în toate cele 27 de state membre, alături de țările în curs de aderare. Tabloul general conturat de la Bruxelles indică o Europă cu două viteze: pe de o parte, națiunile nordice își mențin standardele ridicate de transparență și independență, în timp ce Europa Centrală și de Est — inclusiv România — continuă să se confrunte cu blocaje sistemice, decizii controversate ale instanțelor supreme și presiuni administrative asupra presei.

Pentru România, raportul din 2026 aduce o confirmare a aplicării Legilor Justiției și o reducere a timpilor de soluționare a proceselor civile și comerciale, însă semnalează restanțe majore în garantarea independenței procurorilor de rang înalt, anchetarea corupției din sistemul judiciar și folosirea abuzivă a ordonanțelor de urgență.

Lead & Context: Unde se află România pe harta statului de drept?

Evaluarea executivului european plasează România într-o zonă de progres moderat, dar fragmentat. Deși aplicarea pachetului Legilor Justiției a contribuit la consolidarea cadrului legislativ privind independența magistraților, progresele sunt umbrite de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care a pus pe pauză dezbaterile publice privind reformele necesare din sistem.

Punctul nevralgic al României rămâne combaterea marii corupții la nivelul magistraturii și lipsa de garanții legislative suficiente pentru procurorii cu funcții de conducere. În timp ce țări precum Spania sau Portugalia adoptă reforme structurale pentru eficientizarea anchetelor complexe, iar Franța investește masiv în resursa umană din justiție, România înregistrează o stagnare pe capitole esențiale.

Sistemul judiciar: Progrese pe eficiență, blocaje pe independență

La capitolul justiție, raportul Comisiei Europene notează o îmbunătățire a ratei de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative în instanțele românești, alături de o reducere a timpului estimat pentru închiderea dosarelor. De asemenea, gradul de ocupare a funcțiilor de magistrat a crescut în 2025. Cu toate acestea, magistrații români continuă să raporteze presiuni interne, iar cazurile în care unii judecători au fost recuzați pentru că au intenționat să trimită întrebări preliminare către Curtea de Justiție a UE (CJUE) ridică serioase semne de întrebare.

Spre comparație:

• Germania și Belgia: Continuă investițiile masive în digitalizare și infrastructură pentru reducerea duratei proceselor.

• Bulgaria: Înregistrează blocaje profunde în reforma Consiliului Superior al Magistraturii, dar a introdus controlul judiciar automat pentru clasările dosarelor de corupție.

• Slovacia: Confruntă un regres accentuat, capacitatea de a detecta și urmări marea corupție fiind grav afectată de reformele penale recente.

Cadrul anticorupție: Prescripția închide dosare, iar reformele bat pe loc

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, România își menține bilanțul anchetelor pentru mica și marea corupție, însă instanțele inferioare au continuat să închidă dosare de răsunet și să anuleze condamnări ca urmare a deciziilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.

Deși România a înregistrat un succes notabil prin adoptarea Legii privind lobby-ul pentru parlamentari (noiembrie 2025) — bifând integral o recomandare europeană —, cadrul de verificare a averilor rămâne parțial nefinalizat. Totodată, Comisia Europeană subliniază că nu s-a înregistrat niciun progres în asigurarea anchetării efective a infracțiunilor de corupție din rândul magistraților.

Comparativ, Ungaria a făcut pași legislativi în iunie 2026 pentru consolidarea Autorității de Integritate și reformarea declarațiilor de avere în urma presiunilor financiare ale UE, însă nu a stabilit încă un istoric solid de condamnări la nivel înalt. În Grecia, numărul anchetelor și al condamnărilor pentru marea corupție rămâne scăzut, deși s-au creat registre digitale de monitorizare.

Libertatea presei și transparența decizională: Abuzul de OUG persistă

Capitolul dedicat presei din România arată că, deși noul Cod Audiovizual a adus o mai bună marcare a conținutului finanțat de partidele politice și autorități, practica în sine continuă să fie problematică. Lipsa de transparență a proprietății media și amenințările la adresa jurnaliștilor rămân provocări active, în timp ce o lege anti-SLAPP (împotriva proceselor de intimidare) se află abia în stadiu de pregătire.

Pe plan instituțional, Bruxelles-ul taxează din nou Bucureștiul pentru practica Ordonanțelor de Urgență (OUG). Deși numărul OUG-urilor adoptate a scăzut în ultimul an, predictibilitatea legislativă rămâne o problemă majoră pentru mediul de afaceri și societatea civilă.

Recomandările Comisiei Europene pentru România (2026)

Executivul european a trasat o serie de măsuri clare pe care autoritățile de la București trebuie să le implementeze prioritar:

1. Evaluarea Legilor Justiției: Reluarea evaluării implementării pachetului legislativ în consultare strânsă cu toți actorii din sistem.

2. Independența procurorilor de rang înalt: Intensificarea activității legislative pentru consolidarea garanțiilor de independență ale marilor parchete și ale poliției judiciare.

3. Corupția din magistratură: Adoptarea de măsuri urgente pentru asigurarea unor anchete efective și imparțiale privind infracțiunile comise în sistemul judiciar.

4. Integritate și avere: Finalizarea procesului legislativ pentru eficientizarea sistemului de declarare a averilor gestionat de ANI.

5. Stop OUG și consultări reale: Limitarea drastică a ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice reale înainte de adoptarea legilor.

6. Acreditare NHRI: Finalizarea demersurilor pentru ca instituțiile naționale pentru drepturile omului să obțină acreditarea internațională conform Principiilor de la Paris.