Declarația de azi a ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, după ședința de Guvern: „Guvernul României a aprobat rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, pentru bugetul asigurărilor sociale și pentru bugetul asigurărilor de șomaj, ținând cont de prognozele macroeconomice care au fost elaborate de către Comisia Națională de Prognoză, respectiv creșterea economică revizuită la 2,8% din PIB, un deplator al PIB-ului de 7,2% și un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde lei.
Acesta a fost scenariul macroeconomic de bază care a stat la baza rectificării bugetare, respectiv a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale și a bugetului asigurărilor de șomaj. În acest context, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2024 sunt în valoare de 743 miliarde lei.
După cum se cunoaște, deja rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influențe importante, prima determinată de mai buna colectare a veniturilor la bugetul de stat cu suma de 10,4 miliarde lei și cea de-a doua componentă care rezultă din aprobarea Ordonanței 107/2024 privind amnistia fiscală, unde influențele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei.
Aceste componente de venit şi influențele suplimentare pe care le avem pe partea de venituri, împreună cu revizuirea țintei de deficit bugetar de la 5% la 6,94%, au permis alocările de fonduri necesare, pe de o parte, pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public ca urmare a protestelor și grevelor ce au avut loc în cursul acestui an, pe fondul revendicărilor legitime atât ale personalului din domeniul educației, cât și ale personalului din domeniul sănătății şi, mai apoi, apărare națională, ordine publică şi pentru sectorul public, în general. Toate aceste influențe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde de lei.
Aceasta a fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creşterile salariale aprobate de către Guvernul României, cum spuneam, în primăvara acestui an, ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public.
A doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea bugetară a fost ca pentru domeniul sănătate, în special pentru Casa Naţională de Sănătate, suma suplimentară necesară pentru funcționarea spitalelor, pentru majorările salariale din domeniul sănătății, dar și pentru funcționarea cabinetelor medicale individuale, suma necesară, cum spuneam, suplimentar, a fost de 11,3 miliarde lei, care a fost aprobată în cursul ședinței de Guvern de astăzi.
De asemenea, prioritar pentru Guvernul României a ca majorările și fondurile suplimentare necesare pentru educație, atât pe componenta de suplimentare a fondurilor necesare cheltuielilor de personal, dar și a derulării investițiilor cu finanțare din fonduri europene, 4,6 miliarde lei.
De asemenea, pentru ceea ce înseamnă continuarea proiectelor de investiții din fonduri europene am alocat suma de 25,2 miliarde lei, care se repartizează astfel: Ministerul Dezvoltării Regionale 2 miliarde lei, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene 3,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor 5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii 4 miliarde lei şi, pentru politica de coeziune la nivelul Ministerului de Finanțe, pentru perioada de programare 2021-2027, au fost alocați 11 miliarde lei.
Totodată, cel de-al 4-lea pilon al rectificării bugetare a avut în vedere autoritățile publice locale pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de transport ale elevilor, pentru asistații persoanelor cu dizabilități, dar și un plafon de 1,27 miliarde pentru compensarea datoriilor pe care primăriile le au la furnizorii de utilități, fiind o cerință expresă pe care au avut-o autoritățile publice locale, cu suma, cum am menționat, de 2,6 miliarde lei, care a fost prevăzută pentru necesitățile care le au şi suplimentar a fondurilor destinate autorităților publice locale.
Acesta este contextul general pe care l-am avut în vedere, la sinteză, la rectificarea bugetară, amintind încă o dată că cei patru piloni pe care s-a bazat rectificarea bugetară au privit suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde, pentru investiţiile finanţate din fondrui europene 25,2 miliarde, pentru educaţie 4,1 miliarde şi ultimul pilon, nu în cele din urmă, dar de asemenea foarte important, 2,6 miliarde lei pentru autorităţile locale. Cum spuneam, aceasta este sinteza pe care o avem în momentul de faţă pentru rectificarea bugetară”, a conchis oficialul.
