Reforma dură a statului a fost pusă pe masă: concedieri în ministere, parlamentari tăiați și stop la pensia cumulată cu salariul la stat

Planul executivului condus de Siegfried Mureșan aduce pe masa decidenților o restructurare amplă a statului român: 381 de măsuri, comasări instituționale, privatizări strategice și interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. În mediul economic, documentul este catalogat drept un punct de cotitură între conservarea aparatului bugetar și o reformă de piață fără precedent.

Programul de guvernare 2026–2028, structurat pe 28 de capitole și sintetizat în 29 de pagini, configurează o linie clară de centru-dreapta, pro-europeană. Documentul urmărește reducerea aparatului bugetar, repoziționarea companiilor publice și menținerea stabilității fiscale, fără introducerea de noi taxe în următorii doi ani.

Reacțiile din zona de analiză financiară nu au întârziat să apară. Economistul Iancu Guda a transmis o analiză detaliată a planului guvernamental, susținând că documentul reprezintă „cel mai bun program de guvernare” pe care l-a analizat pentru România. „Săptămâna viitoare se vor alege apele. Se vor separa apele între reforma modernă și conservarea sistemului. Oricine strigă împotriva acestor reforme nu vrea binele României și se gândește doar la binele personal”, a afirmat analistul economic.

Schimbări în justiție și limitarea serviciilor de informații

Un pilon central al strategiei vizează arhitectura judiciară și de securitate. Programul include concursuri transparente pentru magistrați, reformarea din temelii a Inspecției Judiciare, sisteme auditate de repartizare aleatorie a dosarelor și accelerarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor. La nivel executiv, portofoliul Justiției ar urma să fie încredințat fostului membru CSM Andreea Chiș, o nominalizare independentă din zona tehnocrată.

În planul ordinii publice, este prevăzută integrarea operativă a Poliției Române, a Poliției de Frontieră și a structurilor de Imigrare. Totodată, documentul propune interzicerea prin lege a activităților acoperite ale serviciilor de informații în presă, partide politice și culte religioase, faptele urmând să fie încadrate drept infracțiuni, alături de limitarea strictă a mandatelor pentru conducerile acestor agenții.

Tăieri în aparatul administrativ și privatizări de calibru

Aparatul de stat ar urma să suporte reduceri structurale consistente:

• Diminuarea Parlamentului: O scădere cu 13% a numărului de mandate de parlamentar.

• Plafon la ministere: Maximum trei secretari de stat pentru fiecare minister și fuziunea structurilor cu competențe redundante.

• Servicii partajate: Unificarea departamentelor de IT, resurse umane și contabilitate între instituțiile publice, dublată de reducerea posturilor nejustificate prin volumul real de muncă.

Sectorul companiilor de stat intră, de asemenea, într-un termen-limită de 12 luni. În acest interval, fiecare entitate va fi supusă unei evaluări pentru listare bursieră, privatizare, concesionare sau lichidare în cazul capitalurilor negative. Măsurile nominalizează direct privatizarea operatorului aerian național TAROM și listarea parțială pe bursă a Portului Constanța și a Aeroportului Internațional Otopeni.

Disciplină bugetară: Cota unică păstrată, cumulul pensie-salariu blocat

În materie fiscală, strategia exclude majorările de taxe pentru perioada 2027–2028, păstrează cota unică și programează eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027. Revenirea la cota generală de TVA de 19% este condiționată de evoluția execuției bugetare, obiectivul asumat fiind coborârea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 prin tăierea cheltuielilor neproductive și atragerea a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri UE.

Pentru piața muncii, planul introduce măsuri dure:

• Interzicerea strictă a cumulului pensiei cu salariul în sectorul public;

• Stoparea pensionărilor anticipate considerate nejustificate;

• Calcul proporțional al contribuțiilor pentru contractele de muncă cu timp parțial;

• Condiționarea ajutoarelor sociale de participarea activă pe piața muncii sau de cursuri de recalificare.

La nivel operațional, ANAF urmează să fuzioneze cu Vama, iar controalele vor fi declanșate automat prin analize de risc bazate pe e-Factura și SAF-T, pentru a orienta inspectorii către rețelele mari de fraudă la TVA și optimizările fiscale agresive transfrontaliere.

Tehnologie și investiții strategice de anvergură

Digitalizarea administrației este proiectată sub o autoritate unică subordonată premierului, cu mandatul ca jumătate dintre serviciile publice să fie complet digitale până în 2028, sub regula clară că statul nu poate solicita unui cetățean date pe care le deține deja în altă bază.

Pe palierul de investiții, contractele fără alocare bugetară certă vor fi sistate, prioritate având șantierele de infrastructură rutieră deja deschise — axele A7, A8 și sectorul montan Sibiu–Pitești —, proiectele de energie nucleară și exploatările de gaze din Marea Neagră. Pe fondul tensiunilor geopolitice, programul trasează alinierea strictă la parteneriatele cu UE, SUA și NATO, cu o țintă asumată de creștere a bugetului apărării spre 5% din PIB.

Miza întregului pachet legislativ depinde de votul de învestitură din Parlament, moment care va stabili dacă aceste transformări structurale vor deveni realitate administrativă sau vor rămâne doar un proiect pe hârtie.