Primele studii de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltării regionale din România prin metoda contrafactuală au fost realizate de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada martie 2014 – iulie 2015. În total au fost analizate 11 domenii majore de intervenție, ultimele șase DMI-uri fiind evaluate în vara anului 2015. Studiile de evaluare realizate au analizat date disponibile despre proiectele derulate în cadrul programului din perioada 31 decembrie 2013 până la începutul anului 2015, în funcţie de gradul de finalizare a lor.
Rezultatele ultimelor evaluări arată că intervențiile finanțate prin POR 2007-2013 au dus la creșterea numărului și a calității serviciilor oferite, la creșterea locurilor de muncă și a numărului de utilizatori. Beneficiile utilizatorilor finali – cetăţeni și comunităţi locale – se regăsesc în toate domeniile vizate: sănătate, managementul situaţiilor de urgenţă, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului.
Domenii evaluate în perioada martie 2014 – iunie 2015:
l 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană;
l 3.1 – „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”
l 3.2 „Reabilitarea / modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”
l 3.3 – Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
l 3.4 -„Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formarea profesională continuă”
l 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală;
l 4.2 – Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi;
l 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”
l 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe;
l 5.2 – „Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice”
l 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României.
Pentru anumite domenii de intervenție, cum ar fi cel care vizează infrastructura educațională (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, în condiţiile în care de modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate care nu sunt înscrişi în şcoala beneficiară (prin participarea la consorţii şcolare, parteneriate între şcoli etc.).
Un alt beneficiu relevant, deşi nu a fost urmărit în mod explicit, este dezvoltarea resurselor umane în proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sănătate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru intervenții în situații de urgență (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală.
Pe de altă parte, prin anumite intervenţii s-au obţinut până la data efectuării studiilor de impact doar efecte parţiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminării terenurilor poluate încă nu sunt vizibile.
În ce privește intervenția care a vizat îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate (DMI 3.1), s-a constatat că persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor au avut un acces mai rapid la acestea, în special în ambulatorii şi spitale, de o varietate mai largă de servicii şi de echipamente superioare, față de persoanele din zone îndepărtate sau defavorizate. Principala lecție învățată în acest context constă în necesitatea colaborării strânse, pe tot parcursul implementării proiectului, între instituțiile responsabile de domeniile vizate de intervenție, pentru a putea ajusta intervențiile în funcție de condiţiile implementării și pentru a identifica cei mai relevanți indicatori pentru a măsura impactul acestora.
*
Concluziile studiilor de evaluare derulate în perioada august-septembrie 2015 (6 Domenii de Intervenție-DMI) și martie 2014 – aprilie 2015 (5 DMI)
DMI 1.1.- PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ
Implementarea proiectelor finanţate prin DMI 1.1 a creat noi locuri de muncă, în special în şantierele pentru construcţia de noi drumuri şi alte infrastructuri urbane.
În orașele participante la program, au fost constatate valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții, față de orașele non-beneficiare. Astfel, studiul de evaluare a constatat că numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare.
Centrele urbane care au derulat proiecte Regio au devenit mai atractive pentru forța de muncă activă și pentru investiții decât cele care nu au participat la program
Punctele tari, în implementarea acestui Domeniu de Intervenție, au fost:
– abordarea policentrică, în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Orientările Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013;
– abordarea integrată şi consultările cu cetăţenii, asociaţiile, ONG-urile, actorii economici şi mediul academic.
(detalii în Anexa DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urbană/„Planuri integrate de dezvoltare urbană”)
DMI 3.1.- SERVICII DE SĂNĂTATE
DMI 3.1 „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”
DMI 3.1 produce rezultate concrete pentru persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate, în special în ambulatorii şi spitale, şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi utilizarea de echipamente performante.
Intervenţiile finanţate prin acest Domeniu de Intervenție au contribuit la diversificarea serviciilor de sănătate și creșterea calităţii acestora, prin:
capacitatea sporită de tratament (de exemplu, camere, paturi etc.), reducerea substanţială a timpului de aşteptare, introducerea în uz a unor echipamente avansate tehnologic, care permit tratamente medicale avansate, îmbunătăţirea infrastructurii de operare (reînnoirea sistemului de utilităţi, modernizarea camerelor, acces pentru persoanele cu dizabilităţi, obţinerea conformităţii cu standardele în vigoare)
creșterea numărului de pacienţi trataţi – proiectele care au combinat toate cele trei tipuri de intervenţii (reabilitare, modernizare şi echipare) au înregistrat o creştere a numărului de utilizatori, în perioada 2008-2014, comparativ cu proiectele care au finanţat numai anumite tipuri de intervenţie.
creșterea gradului de satisfacţie ale pacienților, şi o percepţie pozitivă a schimbării în ceea ce priveşte infrastructurile şi calitatea serviciilor, după implementarea proiectelor.
(detalii în Anexa DMI 3.1 – „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”)
DMI 3.2.- SERVICII SOCIALE
Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile Regio 2007-2013 au avut mai mulți utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidenţiale au înregistrat cel mai mare număr de utilizatori, față de celelalte categorii de centre.
Numărul angajaţilor echivalenţi cu normă întreagă în unitățile finanțate prin Regio a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare.
Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne. Persoanelor vârstnice, pacienților cu boli în stadiu terminal și copiiilor şi adulților cu dizabilități severe li s-au oferit servicii mai bune în centrele rezidențiale, de zi și de îngrijire paliativă, prin reabilitarea și dotarea spațiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea și prin asigurarea de oportunități de incluziune socială.
Nivelul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile, spațiile, instalațiile și utilitățile acestor centre este ridicat, iar percepția de îmbunătățire a serviciilor, facilităților și utilităților, după intervențiile finanțate prin Regio, este larg răspândită.
(detalii în Anexa DMI 3.2. – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii sociale)
DMI 3.3.- INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
Studiul indică un efect net pozitiv al proiectelor, în privinţa îmbunătăţirii echipamentelor bazelor operaţionale pentru siguranţa publică, reducerii considerabile a timpului de intervenţie şi a creşterii populaţiei acoperite în cazul situaţiilor de urgenţă.
Astfel, nivelul de siguranţă publică a crescut, ca și calitatea primului ajutor acordat şi disponibilitatea serviciilor de intervenţie în zone izolate sau defavorizate.
(detalii în Anexa DMI 3.3. – „Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență”)
DMI 3.4.- INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
Intervențiile efectuate prin DMI 3.4. au contribuit la:
Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie -investițiile prin DMI 3.4 dau rezultatele cele mai bune acolo unde resursele alternative (bugetul local și bugetul național) nu permit finanțări de amploare. În particular, în localitățile sărace, unde sunt diferențe mai mari între baza materială a școlilor beneficiare de finanţare prin DMI 3.4 al POR față cele non-beneficiare, analiza a relevat că gradul de dotare cu logistică în școlile generale care au beneficiat de finanțare este cu 5,6% mai mare decât în grupul de control.
Efectul „propagat” al rezultatelor: de modernizarea unor infrastructuri educaționale beneficiază și alți elevi din localitate care nu sunt înscriși în școala vizată de investiții (de ex., de laboratoare moderne de limbi străine, științe și informatică, centre de artă sau facilități pentru practicarea sporturilor).
Facilitarea accesului la educație, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități: facilitarea participării elevilor cu diferite dizabilități la educație reprezintă un efect ce poate fi atribuit direct DMI 3.4, atât prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, cât și prin dotarea cu echipamente și materiale de învățare moderne.
(detalii în Anexa DMI 3.4 „Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”)
DMI 4.1.- STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Principalul efect vizat de intervenţiile din cadrul DMI 4.1 era crearea de locuri de muncă în structurile de afaceri sprijinite. Din analizele efectuate, s-a constatat că există un efect net pozitiv al intervenţiei, confirmat de o serie de indicatori:
îmbunătăţirea calităţii spaţiilor centrelor de afaceri;
rata de ocupare a infrastructurilor create este de 86%,
au fost create în medie, pentru fiecare proiect, 9 locuri de muncă pentru personalul operativ,
în medie, 15 microîntreprinderi şi IMM-uri au fost găzduite şi au beneficiat de infrastructura oferită;
diversificarea serviciilor oferite de centrele de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii acestora.
dezvoltarea reţelelor şi dezvoltarea abilităţilor resurselor umane : centrele nou create sunt sustenabile prin serviciile furnizate (orientate spre cerere şi inovare) şi prin capacitatea lor de a forma reţele.
DMI 4.1 a produs rezultate valoroase pentru firmele locale care au fost găzduite în centrele de afaceri și care beneficiază de noile servicii oferite şi de reţelele existente sau nou create. De asemenea, acestea și-au îmbunătăţit performanţa în ceea ce priveşte locurile de muncă create.
(detalii în Anexa DMI 4.1 „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanță regională și locală”)
DMI 4.2.- REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE
Se previzionează că până la sfârşitul perioadei de implementare 113 ha vor fi decontaminate. Chiar dacă niciun proiect dintre cele 7 contractate nu era încă finalizat în momentul analizei, efectele asupra mediului pot fi identificate, ca urmare a implementării fazei A – decontaminarea solului şi aducerea acestuia în parametri normali. Nu există încă niciun efect cu privire la faza B – construcţia de incubatoare de afaceri care să crească atractivitatea zonelor pentru investitori şi reducerea şomajului, faza B fiind încă în implementare.
În cazul proiectului de reabilitare a sitului industrial de pe platforma Călan, ecologizarea zonei este un mare câştig al proiectului. Aceasta a fost realizată în proporţie de 95% şi a schimbat aspectul oraşului.
(detalii în Anexa DMI 4.2 – „Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi activități”)
DMI 4.3.- SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII IMM
Creșterea numărului de locuri de muncă: în ciuda crizei economice, întreprinderea care a beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-a mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, faţă de întreprinderea care nu a avut la dispoziție acest instrument financiar.
Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanţe mai bune chiar și la patru ani după finalizarea intervenţiei, menținând cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparaţi.
Creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor. Aceasta reprezintă cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3. Analiza calitativă realizată a indicat modificări substanţiale în ceea ce priveşte produsele, furnizarea de servicii şi adiţionalităţi comportamentale:
Creşterea capacităţii beneficiarilor Regio 2007-2013 de a exploata oportunităţile de piaţă: cu cât microîntreprinderile au fost mai receptive la provocările pieței, au identificat mai eficient sursele de finanțare prin DMI 4.3.
Creșterea capacității de orientare strategică şi reorientare – schimbarea domeniului de activitate.
Trecerea de la comercializare la producţie.
Creșterea calităţii producţiei şi furnizarea de noi servicii: antreprenorii beneficari au făcut modificări substanțiale ale produselor și serviciilor, care au dus la apariția de noi branduri, noi produse, noi oportunități de piață.
(detalii în Anexa DMI 4.3. – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor)
DMI 5.1.- PATRIMONIU CULTURAL
Efectul principal al intervenţiilor susţinute prin DMI 5.1. este fructificarea potenţialului turistic local, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Aceasta se reflectă în:
Dublarea numărului de vizitatori la obiectivele de patrimoniu restaurate prin proiectele finanţate – de la 292.677 în 2008, la 623.463 în 2014, reprezentând o creştere de 113%.
Reintroducerea în circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu;
Revitalizarea turismului cultural;
Extinderea sezonului turistic;
Creșterea cu 20,47% a numărului angajaţilor cu normă întreagă la obiectivele de patrimoniu restaurate, de la 293 în 2008 la 353 în 2014. Acesta este un rezultat elocvent, având în vedere restricţiile în angajarea de personal nou, în special în sectorul public, începând cu anul 2011.
(detalii în Anexa DMI 5.1 „Valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”)
DMI 5.2.- INFRASTRUCTURA DE TURISM
Creșterea numărului camerelor și locurilor de cazare nou create: +28,25 camere nou create/beneficiar IMM și +50,42 locuri de cazare nou-create per beneficiar IMM, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
Creșterea numărului de „sosiri în unitatea de cazare” și de „înnoptări în unitatea de cazare”: beneficiarii privați ai DMI 5.2 au înregistrat creșteri de 2-3 ori ale numărului de sosiri și de înnoptări.
Gradul de ocupare a infrastructurilor finanțate prin POR a crescut, în medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
Creșterea numărului de angajaţi/beneficiar IMM: +12,40 angajaţi/ beneficiar IMM, față de grupul de non-beneficiari.
Creşterea cifrei de afaceri a beneficiarilor intervenției POR: +1.122.536 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală și, respectiv, +933.995 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism;
Proiectele implementate au un impact asupra dezvoltării socio-economice, mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe
Intervenţiile cele mai eficace sunt cele care provin din rândul proiectelor implementate în oraşele mari şi în staţiunile de interes naţional şi local, şi pentru beneficiarii din categoria „pensiune, motel sau cabană”.
(detalii în Anexa DMI 5.2 „Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”)
DMI 5.3.- PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
Strategia de brand naţional s-a îmbunătăţit calitativ, fiind mult mai unitară şi concentrată.
Principalul efect al intervenţiilor este creşterea fluxului turistic, studiile de caz indicând în acest sens creșteri cuprinse între 4-20%.
Alte beneficii ale intervențiilor includ crearea de locuri de muncă, oportunitatea beneficiarilor de a demara proiecte similare, utilizând experienţa proiectelor încheiate şi de a face schimb de bune practici între părţile interesate din sectorul turistic, precum și conceperea de strategii pentru atragerea turiștilor.
Intervenţiile finanţate au contribuit la promovarea dezvoltării turismului, prin integrarea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) în sistemul turistic naţional, dezvoltarea infrastructurii centrelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acestora. Rolul acestor centre este să sprijine turiştii locali în luarea de decizii privind vacanţele. Principalele efecte economice ale CNIPT au fost creşterea numărului de turişti vizitatori (cu 10%, în cazul CNIPT Cluj) şi a numărului de locuri de muncă nou create (5 noi locuri de muncă în cadrul CNIPT Tulcea).
(detalii în Anexa DMI 5.3 „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”)
* * *
Context
Raportul de Sinteză privind rezultatele evaluării impactului intervenţiilor POR a fost realizat pentru AM POR de un consorţiu format din companiile OTP Consulting Romania, AAM Management Information Consulting Private Company Limited by Shares, AAM Management Information Consulting SRL, HÉTFA Research Institute Ltd., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităţii de evaluare a AM şi OI POR”, finanțat prin Regio-Programul Operațional Regional 2007-2013.
Scopul studiilor de evaluare a impactului a fost dublu: evidențierea efectelor generate de investițiile făcute din Fondul European de Dezvoltare Regională-FEDR și fundamentarea unor decizii bazate pe date și dovezi, pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020.
Metodele folosite
Studiile de evaluare a impactului s-au derulat în două etape și au folosit mai multe metodologii:
Metode de colectare a datelor: recenzia literaturii de specialitate; preluarea de informaţii din surse administrative şi secundare; interviu individual; focus grup; studiu de caz; ancheta de teren.
Metode de analiză cantitativă (analiza contrafactuală – metoda DiD/Difference in Difference; corelarea scorului de propensiune/Propensity Score Matching; designul discontinuităţii regresiei), în perioada martie 2014 – aprilie 2015, pentru:
DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Componenta Centre Urbane,
DMI 3.2 Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale,
DMI 3.4 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale, preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă,
DMI 4.3. – Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor;
DMI 5.2 Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice.
Un mix de metode, de tip cantitativ (anchetă pe bază de chestionar, analize de tip descriptives, analiză cluster sau analiză de regresie) și calitativ (interviu, studiul de caz, panel de experţi, benchmarking, grup nominal etc.), în perioada august-septembrie 2015, pentru celelalte DMI-uri:
DMI 3.1 – Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;
DMI 3.3 – Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;
DMI 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală;
DMI 4.2 – Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi; DMI 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe;
DMI 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii României,
Informaţii suplimentare despre program
