Un val de nemulțumire a cuprins comunitatea sibiană după ce Primăria a pus pe masă un plan de modernizare radical extins pentru Parcul Sub Arini. Sâmbătă, în jurul orei 17:00, cupola celebrului spațiu verde a devenit locul de întâlnire pentru zeci de localnici veniți să își strige disperarea în fața a ceea ce ei consideră a fi „masacrarea” naturii cu bani europeni.
Aproximativ 60 de sibieni – de la tineri și părinți cu cărucioare, până la pensionari – s-au adunat la un protest pașnic, înarmați cu mesaje extrem de dure la adresa municipalității: „Fără betoane în natură”, „Păsările nu își fac cuib în beton” sau „Un copac tăiat azi este oxigenul lipsă de mâine”.
Miza de 34 de milioane de lei: Amfiteatru, pergole din beton și porți „instagramabile”
Parcul Sub Arini, o adevărată emblemă a Sibiului încă din anul 1856, riscă să își piardă complet identitatea în numele „modernizării”. Primăria Sibiu a lansat deja o licitație publică uriașă, de peste 34 de milioane de lei, pentru reabilitarea celor peste 200.000 de metri pătrați ai parcului.
Deși documentația tehnică promite separarea fluxurilor pietonale de cele pentru bicicliști și refacerea aleilor, detaliile ascunse în proiect au aprins spiritele. Oamenii au descoperit cu stupoare că autoritățile vor să construiască un amfiteatru în aer liber, o pergolă masivă din beton armat și lemn (decorată cu piatră de râu) și un portal decorativ catalogat oficial drept „instagramabil”. De asemenea, proiectul prevede amenajarea unui iaz artificial în apropierea pârâului Trinkbach, dar și refacerea scărilor și tunelurilor existente.
Cetățenii cer „Alternativa 0”: „Nu blocăm fondurile, dar vrem pământ viu!”
Reacția de respingere din partea societății civile a fost instantanee. Adrian-Marian Chirciu, un tânăr din Sibiu, a lansat pe 7 mai o petiție online care a strâns rapid susținere, culminând cu organizarea întâlnirii de sâmbătă. Grupul de inițiativă civică nu vrea jumătăți de măsură și solicită ferm adoptarea unei strategii complet diferite.
„Milităm ferm pentru Alternativa 0. Aceasta înseamnă zero utilaje grele, zero excavări care distrug rădăcinile și zero suprafețe noi de pavaje sau betoane. Alternativa 0 presupune o abordare bazată exclusiv pe mentenanță, curățenie, respect pentru biodiversitate și îngrijirea ecosistemului existent, fără a transforma pădurea urbană într-un șantier”, a declarat Adrian Chirciu în fața mulțimii.
Inițiatorii protestului au ținut să precizeze că nu se opun modernizării sau atragerii de fonduri europene, ci modului distructiv în care acestea urmează să fie cheltuite. „Nu blocăm fondurile, cerem folosirea lor responsabilă. Dorim ca banii să fie investiți în îngrijirea arborilor seculari, studii dendrologice, curățenie și iluminat neinvaziv, fără să afecteze nici măcar un centimetru de pământ viu”, a mai completat acesta, criticând totodată lipsa unei consultări reale: „A fost doar o postare pe Facebook și un comunicat. Având în vedere că proiectul se va desfășura până în 2028, vorbim despre un șantier de lungă durată.”
Istoria distrusă de modernism? Un semnal de alarmă de la profesori
La discuții a fost prezent și profesorul sibian Constantin Drăgulescu, care le-a reamintit celor prezenți valoarea istorică și botanică inestimabilă a parcului. Ideea amenajării acestui spațiu a apărut încă din 1834, iar farmecul lui a constat tocmai în conservarea naturii, nu în betonarea ei.
„Parcul a fost făcut fără să taie ceea ce exista deja. Au rămas arinii, stejarii și carpenii, iar ulterior au fost aduse specii exotice care au crescut valoarea acestui spațiu verde. În prezent există aici 67 de specii de arbori, dintre care jumătate sunt exotici”, a explicat profesorul. Printre „bijuteriile” verzi expuse direct pericolului lucrărilor se numără platanii uriași plantați în jurul anului 1880 și exemplarele rare de ginkgo biloba.
Tensiunile rămân la cote maxime, iar sibienii promit că nu vor ceda până când Primăria nu va garanta transparență totală și un proiect care să pună pe primul loc natura, nu betonul „instagramabil”.
