România, „campioana” Europei la scumpirea motorinei: avem țiței și rafinării, dar plătim ca și cum am importa totul

România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului mediu al motorinei dintre țările europene analizate, deși dispune de producție internă de țiței și de rafinării importante. În numai șapte zile, motorina s-a scumpit cu 7,5% la pompele din țară, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Creșterea depășește evoluțiile raportate în Croația, unde avansul a fost de 7,4%, Spania – 4,7%, Polonia – 3,9%, Bulgaria – 2,3% sau Germania – doar 1%.

În același interval, Ungaria nu a înregistrat nicio majorare a prețului mediu, iar în Irlanda, Slovenia și Italia motorina s-a ieftinit.

Motorina s-a scumpit cu 7,5% într-o singură săptămână

La nivel internațional, cotația motorinei mediteraneene a crescut cu 11,86% într-o săptămână, pe fondul deficitului regional, problemelor logistice și tensiunilor de pe piața produselor rafinate. În schimb, cotația petrolului Brent a scăzut cu aproximativ 0,5%.

Creșterea cotației motorinei explică presiunea asupra prețurilor, dar nu și diferențele considerabile dintre state, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

România produce țiței, dar scumpește motorina mai mult decât statele dependente de importuri

Potrivit datelor prezentate de AEI, aproximativ 19% din consumul României este acoperit cu motorină obținută din țiței extras din țară. Alte 59 de procente provin din motorină produsă în rafinăriile autohtone din țiței importat, iar aproximativ 22% din consum este acoperit prin import direct net de motorină.

România are, dintre statele analizate, cea mai mare contribuție a țițeiului extras pe plan intern. Ungaria ajunge la 12%, Croația la 8%, Italia la 7%, iar Germania și Polonia la numai 2%.

Cu toate acestea, prețul motorinei a crescut în România mai rapid decât în țări dependente aproape integral de resurse externe.

Irlanda, care își asigură aproximativ 91% din consum prin import direct de motorină, a raportat o scădere de 0,2%. Estonia și Letonia, dependente practic integral de motorina importată, au înregistrat majorări de numai 2,5%, respectiv 2,1%.

Germania, cu o dependență externă estimată la aproximativ 98%, a avut o creștere de doar 1%. În Ungaria, unde structura aprovizionării este relativ apropiată de cea a României, prețul mediu nu s-a modificat.

În opinia AEI, cifrele indică faptul că dependența de importuri nu explică, singură, recordul înregistrat de România.

„Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei”

Prețurile la pompă sunt stabilite, în general, în funcție de costul de înlocuire al produsului: cât ar costa motorina dacă ar trebui cumpărată în acel moment, nu cât a costat efectiv țițeiul din care au fost realizate stocurile existente.

AEI consideră însă că acest mecanism devine discutabil atunci când majorările cotațiilor sunt transferate imediat către consumatori, în timp ce ieftinirile se reflectă mult mai lent.

Motorina aflată în rafinării, depozite și benzinării a fost produsă inclusiv din țiței cumpărat cu săptămâni înainte, la alte cotații. Cu toate acestea, atunci când prețurile internaționale cresc, majorările apar rapid la pompă.

„Când cotațiile scad, ni se explică faptul că există stocuri cumpărate scump, întârzieri logistice și un ciclu de rafinare care durează. Când cotațiile cresc, stocurile vechi, ciclul de rafinare și întârzierile dispar brusc din explicații. Scumpirea circulă cu viteza internetului. Ieftinirea vine cu viteza cisternei”, afirmă Dumitru Chisăliță.

AEI: Aproximativ 45 de bani pe litru trebuie explicați

Conform calculelor prezentate de AEI, evoluția cotațiilor internaționale, cursul valutar, taxele și costurile logistice ar justifica un preț maximal de aproximativ 10,20 lei pe litru.

În condițiile în care motorina a ajuns la aproximativ 10,65 lei pe litru, rezultă o diferență de circa 45 de bani pentru fiecare litru vândut. În analiza asociației, aceasta ar putea fi explicată prin transmiterea mai rapidă a scumpirilor decât a ieftinirilor, anticiparea unor intervenții fiscale sau menținerea prețului într-o zonă avantajoasă atât pentru companii, cât și pentru bugetul public.

AEI precizează că existența unei înțelegeri între stat și benzinari nu este demonstrată. Se poate vorbi însă despre o coincidență de interese pe termen scurt: operatorii obțin venituri mai mari, iar statul încasează suplimentar din TVA.

Cât încasează statul din scumpirea motorinei

La o cotă de TVA de 21%, componenta de TVA inclusă într-o diferență de preț de 45 de bani este de aproximativ 7,8 bani pentru fiecare litru de motorină.

Statul câștigă astfel imediat din orice majorare a prețului la pompă, fără să introducă oficial o taxă nouă. În plus, costul politic al scumpirii poate fi atribuit pieței și companiilor petroliere.

Pe termen mediu, însă, acest avantaj bugetar poate deveni contraproductiv. Motorina mai scumpă majorează costurile transportatorilor, se transmite în prețurile alimentelor și ale altor bunuri, alimentează inflația și crește cheltuielile instituțiilor publice.

Totodată, scumpirea reduce profitabilitatea companiilor, frânează consumul și investițiile și poate diminua încasările statului din alte taxe.

Statul încasează acum și poate anunța ulterior măsuri de „sprijin”

Analiza AEI avertizează că menținerea unui preț ridicat poate deveni un mecanism politic convenabil pe termen scurt. Bugetul încasează imediat mai mult din TVA, după care Guvernul poate restitui o parte limitată prin reducerea accizei sau prin ajutoare acordate anumitor categorii.

O asemenea intervenție ar putea fi prezentată drept o măsură de protejare a populației, deși statul a beneficiat anterior de venituri mai mari generate chiar de scumpire.

Veniturile suplimentare pot ajuta marginal execuția bugetară, dar nu rezolvă problemele structurale și riscă să provoace costuri economice mult mai mari.

România, piață europeană la scumpire și piață proprie la ieftinire

Creșterea cu 11,86% a cotației motorinei mediteraneene justifică o parte a presiunii asupra prețurilor. Nu explică însă, potrivit AEI, de ce România a ajuns la o majorare de 7,5%, în timp ce Ungaria a rămas la 0%, Germania la 1%, Bulgaria la 2,3%, iar Italia a raportat o ieftinire de 4%.

România nu este țara cea mai dependentă de importul direct de motorină. Are producție internă de țiței, capacități de rafinare și își asigură doar aproximativ 22% din consum prin import direct net de produs finit.

Cu toate acestea, consumatorii români plătesc, potrivit concluziei formulate de Dumitru Chisăliță, „de parcă fiecare litru ar fi adus în ultima clipă, cu cisterna, de la cea mai scumpă sursă din lume”.