Incontestabil, de Crăciun, mesele românilor se-mpodobesc tradiţional cu celebrele, gustoasele, grasele şi minunatele sarmale. Pe acre le savurăm mulţumind străbunicilor care au păstrat şi dat reţeta din generaţie în generaţie.
Dar nu ştim că, de fapt, sarmalele sunt multmai vechi decât ospeţele domnitorilor sau ale bunicilor noştri.
Iată câteva pagii de istorie…
Demn de ştiut este că oamenii din Epoca de Piatră au inventat, odată cu oala de lut, şi noi modalităţi de preparare şi conservare a hranei, inclusiv a cărnii- preţuită pentru rezerva sa de proteine. Aşa cum confirmă mai multe picturi rupestre extrem de vechi, oamenii acelor vremuri îşi înveleau bucăţile de carne în frunze comestibile şi le conservau.
Există, prin urmare, certitudinea că istoria sarmalei noastre dragi este una stufoasă şi veche. Încă din… zorii omenirii se practicau tehnicile foarte asemănătoare cu prepararea sarmalelor de azi, care presupuneau mărunţirea cărnii învelită apoi în frunze.
Altfel spus, sarmalele ar avea venerabila vârstă de… 15.000 de ani.
Ulterior, sarmalele au ajuns la triburile din Jungla Amazonului, în Papua Noua Guinee, în Orientul Apropiat, în Grecia antică, apoi la albanezi, turci, croaţi, români. Cu toţii diversificând cu imaginaţie şi gust Măria Sa, SARMAUA.
Mai mult, deliciosul preparat culinar este poate, singurul din lume căuia un poet i-a închinat o… odă:
Odă sarmalei (Păstorel Teodoreanu)
Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
Somnul lung metamorfozic în butoiul de murat….
Potpuriu de porc şi vită, simfonia tocăturii,
Imn de laudă mâncării, înălţat în cerul gurii.
O cocheta care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână
Şi se înfăşoară-n varza ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce-a-nchinat o strânsă ligă
C-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de mămăligă.
Oponenta din principiu şi un straşnic adversar
Pentru tot ce e dieta sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
Ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.
Locatara principală ţine-n spaţiu tolerate,
Perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică-nnăscută , cum s-o prinzi în prozodie
Că de când e lumea lume, porcul n-a citit o poezie.
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua
Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini……sarmaua!
foto: metropotam.ro
