Sezatoare. Acolo unde timpul curge inca in traditie si traditia curge in inimi, ca sangele. Si-i fain…

Doamne Ajută lucru’ bun / Că mai e păn’ la Crăciun!

Caieru’ îi încă mare / Să-mi ajungă-n șezătoare.

“Tristeți și bucurii, trudnice zile și harnice seri, povețe și povești și o lacrimă ascunsă în colțul ochilor pentru dureri și doruri pe care sufletul le… știe, tradiții și obiceiuri vechi, tradiții și deprinderi mai noi, sentimentul apartenenței unei comunități și siguranța că suntem copaci, nu frunze în vânt, bucurii împărtășite și speranțe zidite în bune începuturi, asta e șezătoarea satelor noastre, așa a fost cândva, așa este acum. Așa a fost și în seara aceasta. O rugăciune pentru cei duși pe ceea lume, un gând bun pentru cei suferinzi și speranța că rostul neamului acestuia n-a fost zădărnicia”.

Asa a curs seara aceasta la Avrig. Acolo unde povestea sezatorilor invie si pare s astea de veghe timpului si timpurilor alungand toamana rece din inimi spre a aduce lumina si har si dor… pentru ca aici, o mana de oameni faini duc traditai si o iau drept standard, cum au invatat de-acasa dar si de la sufletul Bibliotecii, Domana Maria Grancea.

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: