Fie ca sfântul praznic de azi să aducă fiecăruia lumină, bucurie și dorințe împlinite. Deschideți inimile, primiți sărbătoarea și ridicați rugăciune…
LA MULȚI ȘI BINECUVÂNTAȚI ANI tuturor celor ce își sărbătoresc azi onomastica!
Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparţinând calendarului popular, dar care au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi Gavriil din calendarul ortodox, celebraţi la 8 noiembrie. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul spre rai.
Arhanghelul Mihail
Sfântul Arhanghel Mihail este unul din cei mai cinstiţi dintre Îngerii şi din ceata netrupeştilor puteri; este numit Arhistrateg sau Mare Voievod, conducător al Puterilor cereşti. Conform Sfintei Scripturi, el a mijlocit de multe ori pentru oameni şi Apărătorul Credinţei.
Numele de Mihail înseamnă „Acela care este ca Dumnezeu” sau „Cine este cel care e ca Dumnezeu?”. Mihail apare pentru prima dată în Vechiul Testament, în povestirea căderii Ierihonului din Cartea lui Iosua. Deşi numele lui Mihail nu este menţionat explicit în text, este scris acolo că Iosua „a căutat cu ochii săi şi iată stătea înaintea lui un om; acela avea în mână o sabie goală”. Atunci când Iosua, încă neînţelegând despre cine este vorba, îl întreabă pe Arhanghel de care parte este în luptă, acesta îi răspunde „Eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi am venit acum!”.
În vremurile Noului Testament, Sfântul Arhanghel Mihail şi-a arătat puterea atunci când a salvat un tânăr, aruncat de tâlhari în mare, cu o piatră agăţată de gât, pe ţărmurile Muntelui Athos. Cea mai cunoscută minune a sa este salvarea bisericii din Colose. Se crede că izvorul care a apărut acolo după ce s-a petrecut această minune are puteri tămăduitoare.
Numele Sfântului Arhanghel Mihail e asociat şi altor vindecări, dar el este mai cunoscut pentru rolul său de căpetenie a Bisericii militante. Se crede că i-a apărut împăratului Constantin cel Mare (m. 337) la Constantinopol, că a intervenit în mai multe bătălii şi că a apărut, cu sabia în mână, stând pe mausoleul lui Hadrian, ca răspuns la rugăciunile Papei Grigorie I cel Mare (590-604), pentru a pune capăt epidemiei ce cuprinsese Roma.
Ortodocşii ruşi au o evlavie deosebită faţă de Sfântul Arhanghel Mihail, alături de cea pentru Maica Domnului. În Rusia, nu exista oraş în care să nu existe o biserică sau capelă închinate Arhanghelului Mihail”.
Arhanghelul Gabriel
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
Numele de Gavriil provine din ebraică, însemnând „Omul lui Dumnezeu”. O altă traducere ar fi „Dumnezeu este puternic”. Proloagele de la Ohrida îl îl prezintă astfel: „Sfinţii Părinţi, când vorbesc despre Buna Vestire, spun că un arhanghel cu numele de Omul lui Dumnezeu a fost trimis pentru a arăta cine şi cum avea să fie Acela care trebuia să se nască din Cea Preacurată. Astfel, Acesta va fi Omul-Dumnezeu, Dumnezeu tare şi puternic”.
Tot Gavriil a fost de faţă la Patimile şi la Învierea Domnului. Se consideră că el era misteriosul „tânăr îmbrăcat doar cu o fâşie de pânză care îl urma pe Iisus” (Marcu 14, 51-52). Tot Gavriil a fost cel care a vestit Învierea Domnului Femeilor Mironosiţe, la mormânt.
Obiceiuri de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În satele de munte, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor. Stăpânii acestor animale făceau o turta mare din mălai, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se arunca în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se ca în primăvara toate oile vor avea miei (artefapte.ro)
În calendarul popular ziua de 8 noiembrie marchează momentul în care vara este trimisă pe lumea cealaltă și sfântul aduce în loc gerul iernii. O altă calitate a Sf. Mihail este aceea de înger conducător al sufletelor oamenilor în drumul lor spre lumea de dincolo. Astfel, în această zi se serbează Moşii de Arhangheli: se ofereau de pomană alimente și se aprindeau lumânări, atât pentru oamenii în viață cât și pentru cei morţi prin înec sau cei spânzurați. Despre lumânările aprinse la biserică în ziua de Arhangheli exista credința acestea vor lumina în veci.
Potrivit folcloriștilor, în tradiţia populară, Sfinţii Mihail şi Gavril se serbează pentru că ei iau sufletele oamenilor când mor – cine lucrează în această zi, se va chinui în momentul morţii până la ieșirea sufletului.
Sursa foto: credidam
