“Da-i copilului slanina, sunca, asa cum o face taranul in batatura lui, pus ape-un doc de lemn si afumata in fundul gradinii ori in turnul bisericii cum era obisnuita in Ardeal” asa indemn a primit deunazi o mamica de la medical pediatru cand l-a intrebat ce sa mai faca, sa-si scape copilul sa nu mai zaca atata sub boala, ca tot cand il cauti e ba racit, ba intoxicat, ba zice ca-l doare capul si nu poate sa stea nici de invatat, nici de jucat…
Si atunci, doamna doctor i-a spus apasat: “Ia mai lasa incolo si medicamente si siropuri… Ia copilul de mana, ascunde-i mobilul si incuie-i tableta si du-l in iarba, sub un brad sus la munte, si pune-l sa doarma la amiaz’ in aer liber, du-l sa culeaga flori si s-adune conuri de brad, fa-i sirop din muguri de brad si invata-l sa guste macrisul cules chiar de el. Si daca-l ciupeste vreun gandacel sau o albina, n-are a face! Desculta-l si pune-l sa alerge cat il tine prin iarba, prin pamant, sa simta pietrele si polenul… Si cand i-a fi foame, da-i tocana de urzici cu lapte, sa ia fier si minerale. Da-i slanina! Lasa-le-n colo de mezeluri sophisticate, poleite si colorate de la supermnarcket. Numa’ nu le zice otravuri sip e eticheta, ca sunt ele destul! Da-i slanina chioara, sau afumata facuta de baba din sat, sparge-i o ceapa si da-i cateva fire de usturoi verde si dimineata sa nu-i lipseasca laptele.
Si… nu-i de lepadat sfatul! Ca si specialistii recunosc:
Slănina întăreşte sistemul imunitar. In urma unor studii amanuntite s-a constatat ca această calitate se datorează acidului arahidonic, care favorizează scăderea colesterolului, îmbunătăţeşte funcţiile de protecţie ale organismului şi, de asemenea, este necesar pentru producerea compuşilor chimici responsabili pentru răspunsurile imune şi reacţiile inflamatorii.
* Cantităţi mici de grăsime sunt de folos pentru inimă şi vasele de sânge, reglementează contracţiile musculare ale organelor interne, inclusiv ale muşchiului cardiac, şi sprijină tonusul vascular.
* Fumătorii au, de asemenea, un beneficiu dacă mănâncă puţină slănină, datorită faptului că ea conţine seleniu. Acest microelement întăreşte sistemul imunitar şi previne oxidarea în organism. Astfel, pagubele produse de ţigări se reduc parţial.
* Slănina încetineşte şi intoxicarea alcoolică, prin acoperirea pereţilor stomacului cu grăsime şi crearea pansamentului gastric, care previne absorbţia rapidă de alcool din stomac. Alcoolul trece mai departe în intestin, unde, totuşi, va fi absorbit, dar treptat.
Grăsimea de porc este utilizată pe scară largă în medicina populară, încă din negura timpului. Iată câteva reţete din bătrâni:
* Remediu pentru dureri de articulaţii. Înainte de culcare, se freacă bine articulaţiile bolnave cu untură topită sau cu slănină veche, tocată prin maşina de carne, la care se adaugă o lingură de miere de albine. Deasupra se aplică celofan sau hârtie de pergament, se înveleşte cu un fular sau un batic de lână şi se lasă să acţioneze peste noapte.
* Tulburarea mobilităţii articulare după traumatisme. Zona afectată se freacă cu 100 g grăsime de porc, amestecată cu o lingură de sare, apoi se bandajează cu un strat gros de lână.
* Mastită. Pe locul inflamat se aplică o felie subţire de slănină veche, deasupra se pune o bucată de staniol de la o ciocolată sau dintr-un pachet de ţigări şi se bandajează sau se lipeşte cu leucoplast.
* Eczemă. Se topeşte slănină nesărată şi se răceşte la 35 de grade. Se amestecă bine 2 linguri de grăsime topită cu albuşuri de la 2 ouă crude, 100 g pastă din fructe de solanum (zârnă, lăsnicior), 3 linguri suc de rostopască. Alifia se lasă la macerat 2-3 zile, la rece, apoi se ung locurile bolnave, de 2 ori pe zi.
* Dureri de dinţi. O felie mică de slănină nesărată se aplică pe dintele dureros, între gingie şi obraz, pentru 15-20 de minute. Durerea de dinţi dispare treptat.
