Sfinţi de azi?!

Mai întâlneşti azi sfinţi pe pământ? Ba, ai zice, dar uite că nu-i întocmai. De mergi prin Mărginime, ies în cale, nu ca arătări, ci aievea… frumoşi cum numai-n basm zărit-ai în copilărie, hăt, în spusa molcomă a bunicii…

Ui’, sfinţi. Români, neaoşi, cuminţi în portul lor cel vechi, luminaţi de statura aceea inconfundabilă, dusă din neam în neam, cu demnitate şi credinţă, cu inimă deschisă, din care îşi hrănesc fii şi nepoţii, din care ţes şi azi pentru mâine vechi meşteşuguri… Ui’, sfinţi! Cu părul alb aureolă, cu înţelepciunea şi cuvântul aşezat, gata să-ţi pună pe masă pita caldă ş-o poveste bătrână, să-ţi fie leac pentru toate cele…

Mai întâlneşti, azi, sfinţi pe pământ? Ia vino, să zicem, la Gura Râului. Ai să-i vezi şi or să-ţi dea bineţe.