Sibiul a fost ales cel mai bun oras de vizitat în 2013, într-un clasament realizat de un popular blog britanic de calatorii. Împrejurimile Sibiului ofera o gama larga de activitati si optiuni de relaxare, spun organizatorii competitiei, ca sa nu mai vorbim de traditiile si obiceiurile care dau farmec marginimii, dar si orasului în sine.
De la turismul rural la parcurile şi rezervaţiile naturale, Sibiul are tot ceea ce îi trebuie unei staţiuni turistice europene.
În acelaşi top, care a presupus o competiţie extrem de strânsă, a fost inclus şi Bucureştiul
Municipiul Sibiu este unicul oraş din România care a primit, în ediţia din 2011 a "Ghidului verde Michelin", o cotaţie de trei stele (punctaj maxim), a anunţat Klaus Iohannis. Pentru realizatorii acestui ghid turistic, cele trei stele înseamnă că oraşul este "o locaţie care trebuie văzută neapărat".
Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191. Este momentul când papa Celestin al III-lea confirmă existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu.
Menţionat încă sub numele de Hermannsdorf, în anul 1321, în a doua jumătate a secolului, Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt.Spre sfârşitul secolului al XV-lea se formează instituţia Universităţii săseşti, aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor saşilor, condusă de un jude regal, mai târziu comite al saşilor.
Perioada medievalăse caracterizează, în Sibiu, printr-o dezvoltare economică continuă, înfloritoare, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) evidenţiază existenţa a 19 bresle cu 25 meserii. Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle. Spre 1780 figurează ca atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Sfârşitul secolului al XVI-leaşi începutul celui următor sunt marcate de conflictele militare care vor influenţa şi evoluţia vieţii economice şi sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la bătălia de la Şelimbăr (1599) şi la asediul la care este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory.
Peste mai puţin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.
Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.
În prima jumătate a sec. XIXun nou val de colonişti, landlerii, se aşează în Sibiu, mai precis în Neppendorf.
Treptat, prezenţa populaţiei româneşti în oraş este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni. În cadrul luptei de eliberare naţională a românilor, la Sibiu este redactat, de către Simion Bărnuţiu, manifestul – proclamaţie către români, citit la Blaj, şi tot la Sibiu îşi va avea sediul Comitetul naţional permanent român sub preşedinţia episcopului Andrei Şaguna.
În 1863 îşi deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei, care votează legea privind egala îndreptăţire a naţiunii române şi a confesiunilor sale. Din Sibiu activează Partidul Naţional Român din Transilvania, care declanşează cea mai amplă mişcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – Mişcarea memorandistă în condiţiile în care, începând cu 1867, Transilvania a fost anexata Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XXsunt caracterizate de o dezvoltare economică şi socială fără precedent în Sibiu.
La început de secol XX,Sibiul este un oraş vibrant în pas cu vremea: este al treilea oraş din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric şi al doilea în care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide în 1909 şi apar primele toalete publice, în 1910.
Dezvoltarea urbanistică, economică şi socială de care se bucura Sibiul la începutul sec. XX este frânată de izbucnireaPrimului Război Mondial.
Denumirea oraşului se schimbă oficial în Sibiu în 1919, iar străzile primesc denumiri româneşti.
În 1945, după al Doilea Război Mondial, începe deportarea saşilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germană au fost deportate, multe dintre ele nu s-au mai întors niciodată.
Sistemul comunistcu mici excepţii nu s-a atins de oraşul vechi, iarSibiul devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume în 1968.
La 21 decembrie 1989, încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste continuate în 22 decembrie, soldate cu 89 morţi şi sute de răniţi.
Repere istorice
1292 – Este atestat primul spital din România.
1300 – Biserica Sf. Elisabeta din strada Elisabeth (actual 9 Mai) este atestată într-un document
1330 – Este menţionată prima biblioteca de manuscrise aparţinând călugărilor dominicani 1380 – Este atestată existenţa unei şcoli în clădirile prepoziturii catolice. Era situată pe locul actualului Gimnaziu „Samuel von Brukenthal"
1413 – Se aminteşte într-un document despre tânărul muzician Jacobus care pune bazele unei şcoli muzicale de orgă 1417 – Artistul austriac Peter Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatra monumentul Isus pe Cruce între Maria şi Ioan pentru mănăstirea dominicană situată în faţa Porţii Elisabeta.
1491 – Elevii gimnaziului au prezentat aşa numitele comedii şcolare în limba latină. Johannes von Rosenau pictează în corul bisericii din Piaţa Huet marea frescă a crucificării.
1493 – Se naşte la Sibiu marele cărturar umanist Nicolaus Olahus
1494 – Se deschide prima farmacie din România
1524 – Timp de 345 de ani casa Haller din piaţa Mare a aparţinut aceleiaşi familii. În biserica Sf. Elisabeta se ţine prima slujbă religioasă evanghelică.
1525 – 9 ianuarie: Prima atestare a tiparului la Sibiu prin tipografia lui Lucas Trapoldner. Este prima din Transilvania şi a doua de pe actualul teritoriu al României. Tipografia aparţinea de Municipalitate
1525 – Este înfiinţată prima şcoală superioară „Studium Generale Cibinese"
1530 – Cartea medicului Sebastian Pauschner „Tratat despre ciumă", prima tipăritură în limba germană de pe teritoriul ţării noastre
1534 – Prima moară de hârtie din România
1544 – La Sibiu se tipăreşte prima carte în limba română din Ardeal.
1551 – Conrad Hass experimentează prima rachetă în trepte din lume.
1671 – În jurul Sibiului se descoperă gazul metan
1782 – Chimistul Franz Joseph Müller descoperă telurul.
1795 – Cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instalează lângă Sibiu
1817 – Se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România.
1852 – Apare Telegraful Roman care de atunci are apariţie neîntreruptă, cel mai vechi ziar din sudul Europei.
1859 – Podul Minciunilor este primul pod din fontă din România
1875 – Prima fabrică de maşini din Transilvania
1894 – Păltiniş devine prima staţiune montană din România
1895 – Se publică prima Enciclopedie din România (a 3-a din Europa)
1895 – S-a deschis muzeul de Istorie Naturală care cuprinde cel mai vechi ierbar din România
1904 – Sibiul este al 2-lea oraş din Europa care introduce tramvaiul electric
1928 – S-a deschis prima grădină zoologică din România, în Dumbrava Sibiului.
