Prima biblioteca, primul teatru, primul calendar, primul ziar, prima librarie din Romania se nasc, printr-o fericita coincidenta, la Sibiu.
„Sibiul este indiscutabil un oraş nodal pentru tranzitul spiritual european şi nu numai”. (Ion Iliescu)
Cultura se indentifică, la Sibiu cu însăşi fiinţa oraşului- cetate. Efervescentă, nobilă, mereu proaspătă, cultura este, de secole, un modus vivendi pentru locuitorii Hermannstadt-ului. Tot aici a fost înfiinţat primul teatru din România şi a ieşit de sub tipar primul ziar din România.
Generos, site-ul Primăriei Sibiu oferă o interesantă incursiune în istoria culturală a oraşului, dezvăluind un univers: muzică, pictură, credinţă, teatru, sculptură, carte… reverenţă dinaintea creaţiei şi creatorului. Uimitor şi incitant, bogat: Sibiul, un loc geometric al Măriei sale, Cultura.
Izvoarele înregistrează prima bibliotecă în Sibiu la 1330 care a aparţinut călugărilor dominicani. În clădirile prepoziturii catolice funcţiona, cum aflăm din documente la 1380 o şcoală care probabil era mult mai veche.
Sibienii descoperă avantajele tiparului încă de la inventarea acestuia. In sec. XV mesteri sunt trimisi la Mantua pentru a se initia in tehnica si arta tiparului. Pictura care apartinea stilului gotic, este reprezentata in aceasta perioada de fresca ‘Rastignirea’ din biserica Evanghelica, opera pictorului Johannes von Rosenau (1445), restaurată de Georg Hermann în 1650, de al cărui nume se leagă, în fapt toponimia cetăţii.
În domeniul sculpturii cea mai veche operă păstrată este Crucifixul aflat astăzi in Capela Crucii, operă a meşterului Petrus Lantregen din 1417. În Ferula se pastreaza pietre funerare de o certa valoare artistica datand din sec. XV-XVI.
Patrunderea ideologiei umanismului si Reformei in Transilvania, incepe prin infiintarea in 1528 a primei tipografii de catre Lucas Trapoldner, cu ajutorul lui Theobaldus Gryphius care scot in 1529 prima carte tiparita la Sibiu: Gramatica latina.
Începând din 1543 de sub teascurile acestei tipografii apar si primele carti in limba româna în ideea propagării noii doctrine religioase, cea a luteranismului. In sec. XVII funcţionau la Sibiu 12 ateliere tipografice, dintre meşterii tipografi de amintit pe Marcus Pristorius şi Stephan Jüngling care vor fi urmaţi în sec. XVIII de Barth, Closius şi Martin Hochmeister.
Tot la Sibiu se publica primul calendar din România la 1612, iar în 1788 se deschide prima librărie. În acelaşi an Martin Hochmeister scoate prima revista de teatru din Ardeal, ‘Theatral Wochenblatt’.
Oraşul de pe Cibin este cel unde se face pionierat şi în domeniul litografiei. Primul atelier de acest gen din Transilvania este datorat lui E.A.Bieltz, Carl Albrich si Franz Neuhauser. În atelierul lui Samuel Filtsch apare şi ‘Gramatica Româneasca’ a lui Ioan Heliade Rădulescu.
De asemenea, şi în domeniul învăţământului Sibiul face mari progrese.
In 1555 şcoala veche se transformă în Gymnasium care este dotată 2 ani mai târziu cu o bibliotecă. Dascălii erau aduşi din Germania şi Elveţia. Învăţământul se desfăşura atunci în limba latină.
Demn de remarcat, în sec. XVIII Sibiul devine cel mai puternic centru al învăţământului săsesc din Transilvania.
În domeniul literaturii, o influenţă majoră avea să vină prin activitatea marelui umanist Nicolaus Olahus, a lui Georg Reicherstorffer (1495-1554), Conrad Haas, care la Sibiu a descoperit racheta in mai multe trepte. Alte nume importante sunt umanistul Valentin von Franckenstein, Ioan Molnar Piuariu, care scoate la Sibiu prima carte românească de medicină.
Un alt aspect important provine din faptul că numeroşi istorici şi-au desfăşurat activitatea la Sibiu, printre ei numărându-se Christian Schesäus (1535-1585) autorul la ‘Ruinele Panoniei’, Mathia Miles (1639-1686), Georg Kraus (1607-1679) autorul la Siebenbürgische Chronik, Michael Hissman, iluminist de valoare europeana, membru al academiei din Göttinger, Johann Seivert si Johann Kinder.
Nu ar fi de neglijat nici efervescenţa meşteşugurilor. Spre exemplu, în sec. XVI-XVII, la Sibiu „înflorea” o adevarată şcoală de meşteri pietrari ce lucrau pentru patricienii oraşului ancadramente de porţi, pietre funerare şi blazoane în stilul Renaşterii, păstrând, totuşi elemente ale goticului târziu. Cel mai cunoscut dintre ei este Elias Nicolai.
Domeniul picturii este reprezentat de Johann David mort in 1585 sub dărâmăturile Turnului Sfatului si de Franz Neuhauser. Lucrările acestuia inspirate de barocul vienez, pot fi admirate la Muzeul Brukenthal.
De asemenea, preocupările intense pentru viaţa muzicală şi pentru teatru au rânduit viaţa comunităţii. Maestrul Johann West este adus in 1670 la Sibiu pentru a instala noua orgă din Biserica Evanghelica cu 85 de registre, 75 de registre auxiliare si 6002 de fluiere, care funcţionează şi astăzi. La 1598 a luat fiinta breasla muzicanţilor, Martin Hochmeister punând temelie primului teatru din România în 1778. La sfârşitul sec. XVIII apar primele biserici românesti din piatră care au rămas până astăzi. Activitatea muzicala se îmbogateste prin înfiintarea Corului barbatesc Hermania (1860) si a Reuniunii române de muzica (1881).
În secolul XIX, Sibiul cunoaşte o dezvoltare cultural artistică fără precedent. La sfârşitul secolului XVIII guvernatorul Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, îşi formează o bogata biblioteca, dar colecţii de antichităţi şi de artă, mentionate deja în anul 1773 în Almanach von Wien. Deschise pentru public din anul 1817, aceste colectii au pus bazele prestigiosului lăcaş de cultură de astăzi – Muzeul Brukenthal, unul dintre cele mai vizitate muzee din Europa.
La Sibiu apar zeci de reviste si ziare în germană alături de primele ziare româneşti. In 1853 Andrei Şaguna publică „Telegraful Român” care se publica şi astăzi fiind astfel cel mai vechi ziar din S-E Europei.
In 1868 ASTRA scoate revista Transilvania, iar Ioan Slavici scoate in 1884 ziarul Tribuna, care apare şi astăzi.
Un reper în istoria culturală a Sibiului este şi data de 4 noiembrie 1861, în imobilul de pe strada Mitropoliei 20, s-a înfiinţat ASTRA – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. Comitetul de organizare a fost format din George Bariţiu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, Axente Sever (nume care iată, a devenit toponimul unei comune) şi Ioan Puşcariu.
Teatrul sibian cunoaşte progrese importante prin organizarea din 1855 de stagiuni permanente.
În domeniul picturii se remarcă Fr. Schullerus (1866 – 1898), Carl Dörschlag (1832-1917), Robert Wellmann (1866-1949), Arthur Coulin (1869-1912) si Octavian Smigelschi (1866-1912).
Sfârsitul sec. XIX înregistreaza la Sibiu si prima proiectie cinematografica, la doar 3 ani de la primul experiment mondial al fratilor Lumiere.
În 1895 se deschide Muzeul Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii, actualul Muzeu de Istorie Naturala.
În 1909 se deschide primul cinematograf public din Sibiu, Cinema Apollo.
După unirea de la 1918, Sibiul inregistreaza un ritm alert de dezvoltare social-culturala, un accent deosebit punându-se pe dezvoltarea invatamântului. Fostul Gimnaziu iezuit este transformat in liceu cu limba de predare româna, in 1919 luand numele de Liceul Gheorghe Lazar. In perioada interbelica de consemnat întemeierea grupării intelectuale ‘Thesis’ de catre Alexandru Dima, la care aderau printre alţii Lucian Bologa, Emil Cioran, Horia Petra Petrescu, etc. Lucian Blaga înfiinţează Cercul Literar (1942-1947) grupând tineri scriitori precum St. Augustin Doinaş, Radu Stanca, si Nicolae Balota.
În 1944 se pun bazele grupul folcloric ‘Junii Sibiului’, cel mai vechi ansamblu folcloric din România, care promovează tardiţiile, cântecul şi dansul specifice satelor din Mărginime.
În 1949 se înfiinţează Filarmonica de Stat Sibiu. În cadrul Filarmonicii ia fiinta orchestra populara ‘Cindrelul’. In 1953 se infiinteaza Scoala Populara de Arta iar in 1956 Filiala Sibiu a Uniunii Artistilor Plastici. Printre membrii sai s-au numarat, sau se numara: Hans Hermann, Rhea Silvia Radu, Sieglinde Bottesch, Rodica si Ioan Chisu, Simion Costea, Gabriela Florescu, Nicolae Barcan, Kurtfritz Handel, Eugen Tautu, etc.
În paralel, apare noul Teatru de Stat (din 1956 si cu o secţie in limba germana) si Teatrul de păpuşi (actualul Teatru Gong), cu secţii în româna şi germană.
Din 1972 reapare revista Transilvania iar din 1978 se constituie Asociatia Scriitorilor, având printre membrii fondatori pe Paul Constant, Georg Scherg, Mircea Tomus, Ioana Postelnicu, Wolf Aichelburg, Joachim Wittstock.
Numeroase festivaluri cultural artistice încep sa prinda contur, cel mai important fiind Festivalul de Jazz din 1973.
Ceea ce este astăzi de admirat aici este uriaşul respect (influenţat categoric de rigurozitatea culturii săseşti) pentru trecut şi tradiţii. Felul în care s-au păstrat monumentele şi vestigiile dar şi amintirile de odinioară, dar şi felul n acre orice sibian te îndeamnă generos să îi cunoşti oraşul, istoria şi obiceiurile îmbracă totul într-o aureolă demnă luat aminte.
Turnul Sfatului
Muzeul Civilizatiei Traditionale ASTRA
Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder
Parcul ASTRA
Catedrala Evanghelica
Biserica Ursulinelor
Casa cu cariatide
Biserica Romano Catolică
Catedrala Ortodoxă
Turnul Gros – Sala Thalia
Zidurile de Apărare ale Cetăţii Vechi
Pasajul Scarilor
Biblioteca ASTRA,
Muzeul Brukenthal,
Casa Albastră,
Strada Centumvirilor,
Strada Azilului,
Parcul Sub Arini
Galeriile de arta,
Muzeul Farmaciei,
Podul Minciunilor…
Sunt numai câteva dintre perlele Sibiului de ieri şi de azi care spun legende şi poveşti şi care ţin vie istoria şi cultura unui oraş de vis. Acolo unde oameni şi locuri deopotrivă dau neosteniţi, lecţii de frumos, de bun simţ, de cultură şi educaţie. Din respect pentru ceea ce le aparţine, dar şi pentru aceia ce le trec pragul. Acolo unde trăiesc şi se dezvoltă, iată, un festival internaţional de Teatru, unul de Jazz, unul de film, şi sute de expoziţii, simpozioane, concerte anual.
Şi, uite-aşa, descoperi Sibiul. Un oraş în care intri ca într-un sanctuar, te porţi ca la teatru şi asculţi, ca un ţăran cuminte, slujba la biserică. Vii ca turist şi rămâi de-al casei. Pentru că oraşul te adoptă şi îţi deschide marea carte a vieţii sale.
O, și câte ar mai fi de spus…
Foto: Rareș Helici
