Mihai Eminescu, poetul de geniu apărut în sânul națiunii române, a marcat cultura națională prin opera sa, a cărei profunzime este încă studiată și reinterpretată. Pasiunea pentru cuvinte și frumos a predominat de-a lungul existenței sale intense, iar creațiile eminesciene rămân o sursă inepuizabilă de #inspirație. Poet, prozator și jurnalist român, Eminescu rămâne un pilon al literaturii române și simbol al identității naționale, numele său fiind sinonim culturii române.
Colecțiile Bibliotecii ASTRA Sibiu includ singurul volum tipărit în timpul vieții lui Eminescu (1850-1889), „Poesii”, apărut pe 21 decembrie 1883 la Editura Librăriei Socec&co. Cu o prefață semnată de criticul Titu Maiorescu, volumul cuprinde 63 de #poezii, dintre care 26 au fost publicate de-a lungul unui deceniu în revista „Convorbiri Literare”. Ediția originală, aflată anterior în proprietatea lui Horia Petra-Petrescu, bibliotecar astrist, poate fi consultată în spațiul Compartimentului Carte pentru Adulți al bibliotecii publice sibiene (sediul istoric, corp A).
«Colecția de față cuprinde toate poesiile lui Eminescu publicate in „Convorbiri Literare” de vre-o doisprezece ani incoace, precum și cele aflate pănă acum numai in manuscript pe la unele persoane particulare.
Publicarea se face in lipsa poetului din Țară. El a fost totdeauna prea impersonal și prea nepăsător de soarta lucrărilor sale, pentru a fi putut fi induplecat să se ingrijească insuși de o asemenea culegere, cu toata stăruința amicilor sĕi literari.
Poesiile, așa cum se presintă in paginile următoare, nu sunt dar revĕzute de Eminescu și sunt prin urmare lipsite de indreptările ce aveà de gănd sa le facă, cel puțin la cele mai vechi („Venere și Madonă”, „Mortua est”, „Egipetul”, „Noaptea”, „Ănger de pază”, „Impĕrat și proletar”, „Rugăciunea unui dac“, „Ănger și Demon“).
Dacă totuși am publicat și aceste poesii, impreună cu celelalte, așa cum se găsesc, am făcut-o dintr′un simțimĕnt de datorie literară. Trebuiau sa devie mai ușor accesibile pentru iubitorii de literatura noastră toate scrierile poetice, chiar și cele incepĕtoare, ale unui autor, care a fost inzestrat cu darul de a intrupà adunca sa simțire și cele mat inalte găndiri intr′o frumuseță de forme, subt al cărei farmec limba română pare a primi o nouă viață.
Bucuresti, Decemvrie 1883.
Titu Maiorescu»
Cel mai profund gest de a păstra și cinsti nemurirea marelui poet e acela de a-i citi opera.