Sondaj CURS: AUR ajunge la 34%, iar 80% dintre români spun că țara merge într-o direcție greșită

Un nou sondaj național realizat de CURS indică un nivel foarte ridicat de nemulțumire în societatea românească. Opt din zece respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce AUR conduce detașat în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 34%.

Cercetarea mai arată că niciun lider politic nu beneficiază de încrederea majorității populației. În același timp, românii continuă să acorde cele mai bune evaluări Armatei, Bisericii și structurilor de intervenție, în timp ce Guvernul și Parlamentul se află la coada clasamentului instituțiilor.

80% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită

Potrivit sondajului CURS din iulie 2026, 80% dintre participanți apreciază că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 16% consideră că direcția este una bună, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Rezultatele evidențiază un climat social dominat de pesimism și nemulțumire, pe fondul tensiunilor politice, al dificultăților economice și al dezbaterilor privind funcționarea instituțiilor statului.

Diferența de 64 de puncte procentuale dintre cei care văd negativ evoluția țării și cei care au o percepție favorabilă indică amploarea neîncrederii existente în societate.

Călin Georgescu, primul în clasamentul încrederii în liderii politici

Niciuna dintre personalitățile politice evaluate nu reușește să obțină încrederea a cel puțin jumătate dintre respondenți.

Cel mai ridicat scor este înregistrat de Călin Georgescu, în care declară că au multă sau foarte multă încredere 33% dintre participanți. Acesta este urmat de Nicușor Dan, cu 30%, și de liderul AUR, George Simion, cu 24%.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt creditați fiecare cu 23%, iar Cristian Popescu Piedone ajunge la 18%.

Clasamentul continuă cu:

• Claudiu Târziu – 16%;
• Kelemen Hunor – 14%;
• Diana Șoșoacă – 11%;
• Dominic Fritz – 10%.

În toate cazurile, numărul celor care declară că au puțină sau foarte puțină încredere este mai mare decât cel al evaluărilor favorabile. În cazul lui Claudiu Târziu, 21% dintre respondenți au declarat că nu îl cunosc.

Armata și Biserica, instituțiile cu cea mai bună imagine

Armata se află pe primul loc în clasamentul instituțiilor, cu 81% opinii bune sau foarte bune. Biserica ocupă poziția a doua, cu 79%, iar Pompierii și SMURD sunt apreciați pozitiv de 66% dintre respondenți.

Poliția obține 54%, mediul privat – 53%, iar Uniunea Europeană este evaluată favorabil de 51% dintre participanții la sondaj.

Presa scrisă și online înregistrează 46% opinii pozitive, un scor mai bun decât cel al televiziunilor, evaluate favorabil de 31% dintre respondenți.

La polul opus se află principalele instituții politice:

• Guvernul – 19% opinii bune sau foarte bune;
• Parlamentul – 20%;
• Justiția – 25%;
• Curtea Constituțională – 27%;
• Președinția – 31%.

Datele arată o ruptură semnificativă între percepția asupra instituțiilor asociate cu siguranța, intervenția și stabilitatea și imaginea instituțiilor politice și administrative ale statului.

AUR conduce detașat în intenția de vot

În cazul organizării unor alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% dintre voturile respondenților care declară că s-ar prezenta la urne.

PSD se situează pe locul al doilea, cu 23%, iar PNL se află foarte aproape, cu 21%. USR este creditat cu 9%, iar UDMR cu 4%.

SOS România ar obține 3%, în timp ce PNRR-Piedone și Acțiunea Conservatoare ar primi câte 2%. Alte formațiuni cumulează, de asemenea, 2%.

Rezultatele indică un avantaj de 11 puncte procentuale pentru AUR în fața PSD și de 13 puncte în raport cu PNL.

În același timp, formațiunile situate sub pragul electoral cumulează un procent relevant, ceea ce ar putea influența distribuirea mandatelor în cazul unui scrutin real.

Majoritatea românilor nu vor alegeri anticipate

Deși nemulțumirea față de direcția țării este foarte ridicată, cei mai mulți români nu consideră că organizarea unor alegeri parlamentare anticipate ar reprezenta soluția potrivită.

Conform sondajului, 58% dintre respondenți se declară împotriva anticipatelor, în timp ce 33% susțin această variantă. Alți 9% nu au formulat o opinie.

Rezultatul sugerează că nemulțumirea publică nu se traduce automat prin susținerea unei noi confruntări electorale. O parte importantă a populației pare să prefere menținerea stabilității instituționale, chiar dacă evaluarea situației politice și economice este negativă.

57% se opun suspendării și demiterii Președintelui

Nici scenariul suspendării și demiterii Președintelui României nu beneficiază de sprijin majoritar.

Un procent de 57% dintre respondenți declară că nu sunt de acord cu această variantă, în timp ce 31% o susțin. Ponderea celor care nu au știut sau nu au dorit să răspundă este de 12%.

Atât în cazul anticipatelor, cât și în cel al suspendării Președintelui, majoritatea respondenților resping soluțiile care ar putea amplifica instabilitatea politică.

Nemulțumire profundă, dar fără susținere pentru o nouă criză politică

Sondajul CURS conturează o societate profund nemulțumită de direcția în care se îndreaptă România și neîncrezătoare în majoritatea liderilor și instituțiilor politice.

În plan electoral, AUR își menține poziția de principală opțiune de vot, în timp ce PSD și PNL concurează pentru următoarele două locuri.

Cu toate acestea, majoritatea românilor nu susțin nici alegerile anticipate, nici suspendarea Președintelui. Datele indică o combinație între nemulțumire și dorința de stabilitate: electoratul critică sever evoluția țării, dar nu pare dispus să accepte soluții care ar putea genera o nouă perioadă de incertitudine instituțională.

Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte, reprezentativ pentru populația rezidentă a României. Datele au fost culese prin interviuri telefonice, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.