Tinutul Sibiului a fost cea mai intensa zona de colonizare, asa cum o dovedesc atât documentele, cât si realitatea istorica a secolelor ce au urmat. Totodata, tinutul Sibiului a fost si mai ales a ramas(!) peste timp locul geometric al marilor premiere din istoria, cultura si stiinta romaneasca! Iata o noua dovada!
In 1895 apare la SIBIU prima Enciclopedie Româneasca (Editura și tiparul lui W. Krafft), sub auspiciile ASTREI care se dovedeste a fi cea de a treia din Europa (!) (in acelasi an in care, tot la Sibiu, se inaugureaza „Muzeul de stiinte naturale”).
“Prin teza de doctorat ,,Istoricul elaborării primei Enciclopedii Româneşti în
documentele Arhivelor Nationale ale României (1895-1904)” se intentionează să se readucă în memoria comunitătii ştiintifice una din cele mai importante realizări ale culturii româneşti, realizată sub auspiciile ASTREI, aşa cum reiese din documentele de arhivă.
Capitolul II al lucrarii îşi propune să demonstreze premiera pe care Enciclopedia Română o reprezintă în cultura română, pornind de la ideea că initiatorul acestei Enciclopedii a fost Asociatiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, din a cărei însărcinare şi sub ale căror auspicii, aceasta s-a publicat’. (ISTORICUL ELABORĂRII PRIMEI ENCICLOPEDII ROMÂNEŞTI ÎN DOCUMENTELE ARHIVELOR NATIONALE ALE ROMÂNIEI, http://doctorate.ulbsibiu.ro/)
Din aceeasi sursa aflam ca “Corneliu Diaconovici, căutarea colaboratorilor disponibile pentru opera de pionierat pe care avea să o întreprindă, propunerile de subiecte pentru domeniile pentru care s-au găsit specialişti şi
pentru domeniile tangente preocupărilor lor (propunerile efective), sursele de
finantare ale Enciclopediei (toate acestea, aşa cum reies ele din corespondenta lui Corneliu Diaconovici şi a Biroului redactional de la Sibiu, cu cei care au colaborat la elaborarea Enciclopediei Române)”.
Enciclopedia Română a izvorât din conştiinta necesitătii unor mijloace
de răspândire a cunoştintelor folositoare în rândul românilor de
pretutindeni.
Despre scopul publicarii atunci a acestei magistrale lucrari, Cornel Diaconovici, prim-secretar al „Astrei” (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român) spunea: “scopul lăţirii ştiinţelor şi artelor în cercuri cât mai largi la poporul nostru, gândit sub forma unor lexicoane de conversaţiune, care să ne facă servicii precum lexiconurile germane ale timpului…”
La apelul lansat au răspuns circa două sute de savanți și literați români (Antipa Grigore, Victor Babeş, Valer Branişce, Ovidiu Densuşeanu, Rădulescu Motru, Titu Maiorescu, Weingrad Gustav-din Lipsca, dr. Wittstock, etc.), nume dintre cele mai ilustre; 172 din ei (din ţară şi de peste hotare) s-au şi angajat să colaboreze fără remunerare, astfel că au ieșit în final peste… 60.000 de titluri de articole, dintre care, în urma unei selecţii riguroase, au fost luate în considerare 37.622 de texte.
Unul din cei care au participat la redactarea ei a fost Partenie Cosma, directorul general al Bancii Albina..
