…Plenitudinea unui act cultural şi ştiinţific cât o viaţă de om. Şi pentru că era nevoie de un nume, acela este al profesorului universitar doctor ILIE MOISE. 
Peste 45 de ani dedicaţi culturii tradiţionale, comorilor răsărite pe-o gură de rai… O muncă frumoasă, distinsă, trup din trupul veşniciei născută la sat, trup din trupul inimii „omului perfect”- ţăranul. Prof. univ. dr. Ilie Moise s-a remarcat, prin truda şi dăruirea sa, prin cercetările şi studiile de folclor, etnografie, etnologie, antropologie culturală. Autor a zece volume de specialitate şi co-autor la alte patru, este autorul a zeci de articole ştiinţifice publicate în reviste din România. În anul 1978, a iniţiat periodicul ştiinţific ” Studii şi comunicări de etnologie „, ulterior dezvoltând un volum de activitate generos, impresionant sub toate aspectele.
Cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, prof univ dr Ilie Moise este şi cel care, de ediţii în şir, prezidează, cu o dragoste neţărmurită pentru copiii pasionaţi de tradiţii, juriul Olimpiadei Naţionale de Meşteşuguri Artistice Tradiţionale, găzduită în Muzeul în Aer liber (•Laureat al premiului Ethnos pentru cercetare pe anul 1999)
O carieră în numele valorilor româneşti…
•Studii universitare de limba si literatura româna (specialitatea B — limba italiana) la Facultatea de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai Cluj (1967—1972), specializarea: folclor literar românesc cu prof. univ. dr. Dumitru Pop; lucrare de licenta: Schita monografica a folclorului din Cut, judetul Alba.
•Doctor în filologie (specialitatea — folclor literar) al Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca (19.02.1993)
•Bursa de studiu: 1990 – „Küntzich Institut“, Freiburg im Breizgau – Germania
•Laureat al premiului Ethnos pentru cercetare pe anul 1999.
•Locuri de munca:
— metodist cu probleme de literatura si folclor la „Centrul judetean al creatiei populare Sibiu” (1 aug. 1972 — 1 mai 1975);
— inspector la „Comitetul de cultura al judetului Sibiu” (1 mai 1975 — 7 martie 1983);
— director al „Teatrului de Stat Sibiu” (7 martie 1983 — 15 martie 1988);
— cercetator la „Institutul de Cercetari Socio-Umane Sibiu” al Academiei Române (din 15 martie 1988) si sef sector etnologie (din 1990);
— profesor de folclor si etnologie la „Facultatea de Litere si Arte” a Universitatii «Lucian Blaga» din Sibiu” (1 martie 2000).
Domeniile de cercetare: folclor, etnografie, etnologie, antropologie culturala.
•Alte activitati:
– presedinte al «Cercului de folclor» al Facultatii de filologie din Cluj (1969–1972)
– secretar al „Asociatiei Folcloristilor si Etnografilor din judetul Sibiu” (din 1977) si initiator al «Arhivei de folclor» a A.F.E.S. care detine culegeri si înregistrari, realizate de peste o suta de cercetatori ai culturii traditionale, în principalele zone folclorice si etnografice ale României;
– redactor-sef al publicatiei „Studii si comunicari de etnologie”, periodic al Academiei Române (au aparut 17 volume);
– membru în colegiul de redactie al revistelor: “Cercetari de limba si literatura» (Sibiu), Anuarul «Institutului de Cercetari Socio-Umane Sibiu», «Acta Musei Porolissum» (Zalau) si „Revista de etnografie si folclor” (Bucuresti);
– colaborator la „Dictionarul general al literaturii române”, lucrare de anvergura patronata de Academia Româna (au aparut primele doua volume, literele AB si CD, în 2004);
– coordonator — lucrari de diploma la „Facultatea de Litere si Arte” Sibiu si “Facultatea de Stiinte” Sibiu;
– membru în comisii de sustinere a doctoratelor la facultatile de istorie si litere din Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu (specialitatile: folclor literar, etnologie; etno-arheologie);
-membru în „Comisia de Folclor si Etnologie” a Academiei Române;
colaborator la numeroase ziare, reviste si posturi de radio si TV (locale si nationale) cu materiale vizând prezentarea si cunoasterea culturii si civilizatiei traditionale românesti;
-membru în Consiliul stiintific si Comisia de achizitii a Muzeului „Astra” Sibiu (din anul 1992);
-membru în echipele care au participat la Campaniile de cercetari etnologice organizate de: Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj (Salaj – 1968, Maramures – 1971 si Bihor – 1972), „Institutul de Etnografie si Folclor” Bucuresti (Valea Hârtibaciului – 1973, Marginimea Sibiului – 1976), „Muzeul Tehnicii Populare” Sibiu (Tara Oltului – 1973-1974 si Marginimea Sibiului (1975 si 1978).
-coordonator al cercetarilor etnologice organizate de „Institutul de Cercetari Socio-Umane Sibiu” pe Valea Târnavelor (1993/1994) si în Marginimea Sibiului (2000–2003).
•Activitatea ştiinţifică:
Debut în volumul Cântecele noastre — Folclor poetic hunedorean. Culegere întocmita de prof. Petru Ardeu, cu o prefata de conf. univ. Dumitru Pop, Casa Creatiei Populare a judetului Hunedoara, Deva, 1969;
Autor al volumelor: Creatori populari sibieni Comitetul de cultura al judetului Sibiu, Sibiu, 1975; Butea junilor, Revista “Transilvania”, Sibiu 1977; Eternitati sibiene Editura “Imago” Sibiu 1998; Confrerii carpatice de tineret: ceata de feciori Editura “Imago” Sibiu 1999; Folcloristica sibiana Editura “Imago” Sibiu 1999; Folclor românesc, Editura “Alma Mater” , Sibiu 2001; Proiectii etnografice în comert si turism “Alma Mater” , Sibiu 2002; Sibiu – repere etnologice Editura “Honterus”, Sibiu, 2004, Quo vadis, cultura populara? Editura Universitatii “Lucian Blaga” Sibiu 2005; Sub semnul ceremonialului, Cluj, 2007.
Coautor la volumele: Dorurile, flori adânci Casa creatiei populare a judetului Alba, Alba Iulia, 1977; Portul popular din judetul Sibiu, Revista “Transilvania”, Sibiu 1980; Sibiu (monografie) Editura Sport-Turism, Bucuresti,1981 si Salistea Sibiului – straveche vatra româneasca, Sibiu,1990;
Editor si îngrijitor al volumelor: „De-aş mai fi o data june” de Ion Macrea, Casa de presa si editura “Tribuna”, Sibiu, 1995, „Legende despre flori, insecte şi păsări” de S. Fl. Marian, Editura “Transpres”, Sibiu, 1996, Scrieri de Septimiu Albini, Editura “Imago”, Sibiu, 1998.
Colaborator cu studii si articole de specialitate la: „Transilvania”, „Tribuna“, „Unirea”, „Revista de etnografie si folclor”, „Memoriile comisiei de folclor a Academiei Române”, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Rostirea româneasca”, „Datini“, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” s. a.
Activitatea stiintifica, desfasurata pe parcursul a peste trei decenii, a fost consemnata în enciclopediile de specialitate: Dictionarul folcloristilor , vol. 2, Editura “Litera”, Bucuresti, 1983, Dictionarul etnologilor români, vol 2, Editura “Saeculum I. O.”, Bucuresti, 1998 de Iordan Datcu si Etnologie Română contemporană. Lexicon bibliografic ilustrat Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 de Ioan Godea.
Asupra lucrărilor sale şi-au exprimat opiniile, printre alţii, Ion Chelcea, Gh. Pavelescu, Iordan Datcu, Alexandru Dobre, Maria Bocse, Ioan Godea; Paul Petrescu, Corina Mihăescu, Narcisa Stiuca, Petru Ursache, Gabriela Panczel, Ana Grama, Horst Klusch.
Ilie Moise, un român, un profesor cât… satul românesc, a văzut lumina zilei pe-un picior de plai, în satul Cut, judeţul Alba, la 13 februarie 1948.
Post scriptum: Într-un interviu acordat cu ceva vreme în urmă, Ilie Moise mărturisea : ‘Tot ce am mai bun şi mai frumos în structura fiinţei mele s-a plămădit în lumea satului transilvan (la Cut n.a.), unde am simţit că majoritatea ţăranilor aveau în sânge şi atitudine veacuri întregi de aristocraţie rurală. Poate şi de aici meditaţia gravă asupra destinului culturii şi civilizaţiei tradiţionale în perioada post decembristă, teama că odată cu ţăranul dispare şi dispar şi principalele elemente ale identităţii noastre”.
