Povestea burdufului de Rîu Sadului începe cu pășunarea oilor la munte, la cotă mai mare de 1500 metri, întrucât doar aici iarba este destul de hrănitoare pentru ca oile să aibă un lapte gras.
Apoi laptele trebuie închegat cu cheag de miel, pentru a face cașul. După ce acesta stă o săptămână la dospit, se macină și se frământă bine cu sare.
Brânza astfel obținută se îndeasă în burdufi din piele de oaie, confecționați special după metode folosite din bătrâni. Dar, până la burduful de munte, mai este un pas foarte important, spun ciobanii – maturarea lui în anumite condiții: pe scândură de brad, acoperit cu cetină, la loc aerisit și răcoros, așa cum ne demonstrează și stânile reconstruite în Muzeul în aer liber, parte a sectorului păstorit.
În timp ce așteaptă maturarea, burdufii se pregătesc de înflorire, căci doar când floarea de pe burdufi prinde o nuanță verzuie, este semn că brânza e bună de mâncat, fie așa cum este, fie topită de un pumn de mămăligă fierbinte.
Tradiție, meșteșug, poveste. Vino și află totul în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului! Vino să cunoști oamenii faini care ține viu datul străbun!
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
