Zvelt, ca o silueta de cavaler, e, prin secole, „axis mundi” a orasului. Vechi si nou, neîntinat si vertical în splendoarea istoriei îngemanata cu cerul, e miezul Sibiului. Neînvins. Martor timpului numarand legende… sfetnic si strajer deopotriva, simbol istoric si arhitectural.
Şi apoi dacă ai trecut pe Ocnei pe sub podul Minciunilor, apoi musai, la câţiva paşi să îţi faci avânt să urci în celebrul turn. Mai ştii? Poate ai noroc de vreme bună şi te convingi de spusa ghidului: de sus, când e cerul senin, se vede Ocna Sibului cu lacurile ei, spre Nord-Est (25 km) iar spre Vest, mai că poţi vedea casele din Sălişte.
Turnul Sfatului din Sibiu (în germană Hermannstädter Ratsturm) este un turn aflat în municipiul Sibiu, pe sub care este un gang de trecere între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificaţii a oraşului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma iniţială. Turnul Sfatului se află în Piaţa Mică nr. 1.
File de istorie
Turnul a fost construit în secolul al XIII-lea, fiind folosit iniţial ca poartă de intrare în cea de-a doua centură de fortificaţii a oraşului. În imediata sa apropiere se află clădirea ce adăpostea Primăria Sibiului (aflată în Piaţa Mică nr. 31), atestată documentar pentru prima dată în 1324.
Cea de-a II-a incintă fortificată a oraşului datează din perioada 1224-1241. În urma cercetărilor arheologice, s-a descoperit o monedă din perioada de domnie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) în şanţul de apărare al acestei incinte.
Turnul actual nu mai păstrează din construcţia iniţială, decât nucleul ridicat până la înălţimea întâiului etaj. El a fost refăcut de mai multe ori în decursul timpului, fiind supraînălţat şi înglobat unui grup de construcţii. Etajele superioare ale turnului s-au prăbuşit la 17 februarie 1585 şi l-au îngropat sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolţii. Ca urmare, în perioada 1586-1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucţie. Deasupra gangului de trecere din Piaţa Mică în Piaţa Mare se află încastrată în zid o placă de piatră cu următoarea inscripţie în limba latină: „HAEC TVRRIS TOTALITER PRAEPARATA EST A.D. 1588 DIES 3 AVGVS.”, a cărei traducere aproximativă în limba română este: „Acest turn este pregătit în totalitate în ziua de 3 august a Anului Domnului 1588.”
În anul 1720 paznicii turnului primesc ordin din partea magistratului de a repeta la tobă, la fiecare jumătate de oră, bătaia ceasului. Acoperişul îşi schimbă înfăţişarea de-a lungul timpului, de la unul scund, piramidal, la cel piramidal octogonal înalt, flancat de patru turnuleţe care serveau drept semn de drept de judecătorie a oraşului
Turnul a fost reparat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea. După cum reiese din acuarela Târgul anual de la Sibiu în 1789 a pictorului Franz Neuhauser, acoperişul turnului era construit în formă piramidală ascuţită cu patru turnuleţe la colţuri. Şi acesta a trecut prin diferite modificări. În anul 1826, s-a adăugat ultimul etaj şi s-a refăcut acoperişul care a căpătat forma actuală, de bulb.
Turnul Sfatului a fost restaurat complet în perioada 1961-1962, în interiorul său organizându-se expoziţia „Aspecte din istoria Sibiului”. În anii 1962-1998, turnul a adăpostit o secţie de exponate medievale a Muzeului Brukenthal. Pe zidul turnului dinspre Piaţa Mare a fost amplasată în 1964 o placă de marmură albă cu următoarea inscripţie:
„TURNUL SFATULUI
A fost poarta de intrare a celei de a doua centuri de fortificaţii a oraşului de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Năruindu-se parţial în 1586, a fost reclădit în 1588. În 1826 i s-a adăugat încă un etaj, primind înfăţişarea de astăzi. Restaurat complet în 1961-1962.
Monument istoric nr. 2557
Sfatul Popular al Oraşului Regional Sibiu – 1964″
Cu ocazia vizitei şefilor de stat participanţi la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, desfăşurat la Bucureşti şi Sibiu în perioada 7-8 iunie 2007, sub placa din 1964 a fost amplasată o altă placă cu următorul text bilingv româno-englez:
„Diversitate culturală, punte între patrimoniu și cultura viitorului
„Cultural diversity, a bridge between the heritage and the culture of the future”
***
Această placă a fost dezvelită cu ocazia vizitei șefilor de stat, participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, București-Sibiu,
This plaque was unveiled on the occasion of the visit of the head of states, taking part in the South-Eastern European Countries Summit, Bucharest-Sibiu, 7-8 June 2007
Amplasată în cadrul programului Sibiu, Capitală culturală europeană – 2007″
#În decursul timpului, turnului i s-au dat diferite utilizări. Astfel a fost utilizat ca turn de poartă, depozit de grâne, ca foişor de foc (punct de observaţie a incendiilor), ca închisoare şi chiar, pentru o vreme, ca muzeu de ştiinţe naturale (pe la mijlocul sec. al XVIII-lea). În acest moment, turnul este folosit pentru diferite expoziţii şi ca punct de belvedere, de la nivelul superior al turnului vizitatorii putând să vadă întregul oraş Sibiu şi culmile munţilor Făgăraş.
Arhitectură
Turnul Sfatului este o clădire cu şapte etaje retrase succesiv, având faţadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze, inspirate, parcă din ansamblul bisericilor fortificate din Transilvania. Edificiul este susţinut de contraforturi înalte, care se retrag în trepte, pe laturile dinspre Piaţa Mare şi Piața Mică. În contraforturile de pe latura sudică a turnului sunt încastraţi doi lei reprezentaţi în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptaţi în perioada Renaşterii (ultima treime a secolului al XVI-lea).
La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piaţa Mică şi Piaţa Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părţi din clădirea învecinată aflată în Piaţa Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o uşă îngustă, amplasată în Piaţa Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce la etajele superioare. La etajul VI se află mecanismul orologiului, având cadrane pe toate cele patru laturi ale turnului, în timp ce la ultimul etaj a fost organizat un punct de belvedere.
De cum începi să urci scările de piatră, mărturiile oamenilor din alte secole îţi întretatie drumul: Georg Wolff vine din anul 1686, Tobias K- din 1766, I C Storck – din 1757 şi lista poate continua pentru cei care au răbdare să se aplece asupra zidurilor înnegrite şi mâncate de ani. Din păcate, pe unele porţiuni, zidurile au avut parte de reparaţii, aşa că scrijeliturile stau ascunse sub straturi de ciment. În consecinţă, priviţi cu atenţie arcadele uşilor de la primul nivel.
Urci etaj după etaj, şi aproape de vârful turnului dai şi de mecanismul ceasului. Pe o foaie îngălbenită citeşti că în Sibiu a fost instalat cel de-al doilea ceas de turn din România.
De sus, şi azi, turnul oferă panorame impresionante dar şi momente de reflecţie şi, parcă, o călătorie în timp. Cu generozitate…
Şi… nu rezişti invitaţiei! Urci. Simţi piatra rostogolind în galop paşii timpului în ecoul paşilor tăi. îţi zvârli emoţiile ca să te îmbraci apoi în gustul aromat al istoriei, cu mirodenii tremurate în lemn şi piatră duhnind a secole- unul peste altul… Lumina simpla, galbuie, lemnoasă, caldă. Firide adânci fulgeră pereţii, spărturi uşoare lasă lumina să binecuvânteze.
Sus, eşti în miez de istorie! Iar dacă vei fi un pic atent în jurul tău,vei vedeacă se confirmă ce spun localnicii: „La aproape fiecare bataie a ceasului din Turnul Sfatului are loc cate un eveniment cultural”.
surse foto: patrimoniu.sibiu.ro, www.sibiu360.ro
