Inainte de anul de gratie 1989, uniforma era obligatorie. Riscai chiar sa te trezesti cu nota scazuta la purtare daca nu aveai “in ordine” uniforma, daca bentita lipsa sau nu respecta anumite norme, daca nu aveai matricola la locul sau… uneori, chiar si tipul de ghiozdan era in ochii profesorilor iar moda mapelor sau a gentilor sport era cu greu acceptata. Ti se masura lungimea sarafanuui sau cei mici erau luati la intrebari daca bunica indraznea sa puna pustoaice guleras cu dantela…
Cu toate ca, e drept, sufocau exagerarile si atitudinea unora dintre profesori, cumva, uniforma, impunea sau macar pastra un respect (necesra, de altfel) fata de cadrul didactic si mai ales fata de scoala. Cel putin, nu vedeai la ore adolescente sau chair cople pe jumatate dezbracate la ore, sau eleve machiate sfidator, mai ceva ca la un club de noapte.
Cum insa la noi “cazutul din lac in put” a devenit din prima clipa de dupa ’89 un sport national, si scoala i-a fost victima. Desfiintarea uniformelor a avut la baza intentii bune. Numai ca, treptat, a transfomat multe licee dar sis coli gimnaziale in podiumuri pentru prezentari de moda si a alungat din mintea multora rolul SCOLII, al CARTII. Si cum blugii taiati, decolteurile exagerate si kilogramele de farduri aveau nevoie de… “companie” au aparut tigarile, etnobotaicele, violurile, bataile si comportamentele bizare acre au dus multe scoli in sfera raului.
Pentru ca niciodata exagerarile nu duc la nimic bun.
Intre timp, unele institutii de invatamant au reintrodus uniforma… apoi au renuntat si… tot asa.
Acum, umbla vorba ca se doreste oficial reintroducerea- prin lege- a uniformei in scoli si licee. Ceea ce, cu siguranta, nu e neaparat, cum spun multi, un semn ca ne intoarcem la comunism. In definitive, si libertatea, democratia, au regulile lor. Altfel, tindem catre haos, cu “virtutea” noastra de a prefera “iesitul din comun”.
Concret, aflam urmatoarele: Consiliul Elevilor se declară dezamăgit de dorința Comisiei de a restrânge anumite drepturi constituționale, prin impunerea uniformelor obligatorii. Conform articolul 53 din Constituție, „exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.
„Nu observ că s-ar impune vreunul dintre condițiile prevăzute în Constituție pentru a îngrădi dreptul la liberă exprimare a elevului în școală, cât și dreptul de acces gratuit la educație. Având în vedere că legea are ca scop creșterea siguranței în unitățile de învățământ, legătura dintre uniforme și siguranța în școli este minimă și nu este atestată de niciun sondaj în acest sens. Nu consider opinată însuși simpla prezență a uniformelor în cadrul acestei inițiative, ca factor de sporire a siguranței în școli” a declarat Horia Onița, Președintele Consiliului Național al Elevilor.
In acest context, reprezentanţii organizaţiei precizează să inițiativa legislativă nu stipulează sursa de finanțare pentru uniformele obligatorii, „o cerință sine-qua-non pentru a putea adopta demersuri în acest sens”.
Potrivit RTV.NET , implememtarea uniformelor obligatorii oferă posibilităţi de corupţie.
Mai mult, in opinia elevilor, obligativitatea uniformelor încalcă, în același timp, Legea Educației Naționale, ce precizează că învățământul de stat este gratuit, principiul de liber acces la educație, cât și decizia CCR nr. 558/2008 conform căreia implementarea uniformelor se realizează la consensul comun al conducerii școlii, a părinților și elevilor.
Prin urmare, Consiliul Elevilor consideră că implementarea uniformelor obligatorii nu poate decât “să inhibe comportamentul copiilor și caracterul lor în formare, să ofere loc posibilităților de corupție, prin contracte abuzive și sume exagerate pentru piesele de uniformă, și să creeze și mai multe discrepanțe între elevii diferitelor școli dintr-o localitate”.
Asa cum arata sursa citata, in cazul în care inițiativa va fi adoptată de către plenul Camerei Deputaților, reprezentanții elevilor își asumă folosirea pârghiilor legale, sesizarea Avocatului Poporului, solicitarea adresată Președintelui României de a trimite legea la reexaminare, sau solicitarea constatării excepției de neconstituționalitate, pentru respectarea drepturilor elevului în integralitatea lor.
Si ca totul sa fie mediat si… limpezit, elevii cer sprijinul presedintelui Klaus Iohannis.
Sure foto: revista-magnetica-atrage-cititorii.ro
