Vacanţa de vară a venit la Jina! Nu cu „trenul din Franţa ci cu… mioarele, la stână!

Comuna Jina, din judeţul Sibiu, este, fără doar şi poate, una dintre capitalele tradiţionale într-ale oieritului din  Mărginimea Sibiului. Şi asta, cu siguranţă, impune un ritm specific al vieţii şi obiceiurilor locului, întru păstrarea îndeletnicirilor străvechi nealterate pe acest meleag.

Comuna, dăinuie milenar pe şapte coline, asemenea Romei, vatra satului fiind situată la altitudinea de 1000 m.

Ei bine, datorită specificului local, până şi copiii au un alt parcurs, iar aici vacanţa de vară nu vine „cu trenul din Franţa” şi nici măcar cu cel de Sibiu. Aici, vacanţa vine cu… Mioriţa, în tactul transhumanţei milenare.

Aşa se face că deja absolvenţii claselor a VIII-a au început vacanţa de vară pe 17 mai, iar ceilalţi, cei de la grădiniţă până la clasa a VII-a, vor încheia cursurile la fârşitul acestei săptămâni, în vreme ce restul copiilor din România mai au de aşteptat vacanţa mare până pe 22 iunie.   

„Copiii îşi însoţesc părinţii la oi. Rostul lor nu este neapărat legat de muncă, ci mai ales de grija şi dorinţa părinţilor de a-i avea aproape, ca să fie în siguranţă. La sfârşitul lunii mai, în zonă se impune restricţia numită „oprirea hotarului”, ceea ce înseamnă că, din acel moment, oierii nu mai au voie să păşuneze în comună, pe timpul verii, pentru că proprietarii de pământuri preferă să-şi cosească iarba şi să o strângă pentru iarnă.    Până la sfârşitul lunii mai e liber tot, oile pot păşuna pe oriunde. În momentul în care se opreşte hotarul, fiecare se deplasează la munte unde şi-a cumpărat un loc şi unde are câte o păşune“, explică directorul şcolii” declara zilele trecute dna Camelia Badea, directorul şcolii din Jina, citată de ziarul adevărul.

La jina tradiţia se păstrează cu vehemenţă, cu un soi de încăpăţânare sănătoasă, oieritul dând nu doar de muncă oamenilor dar umplând mesele şi buzunarele localnicilor care aşa se ştiu din tată în fiu. În prezent, la nivelul comunei sunt aproximativ 15.000 de capete de ovine şi, aşa cum am aflat de la viceprimarul localităţii, Beschiu Gheorghe, tot ce îşi doresc oamenii e sănătate şi putere să-şi crească animalele cu sârg, să aibă spor.

E la interlocutorul nostru am aflat şi că, în ciuda bunei tradiţii a creşterii animalelor, în general, peste jumătate din absolvenţii clasei a VIII-a îşi continuă studiile la liceu sau şcoli profesionale, chiar dacă, la un moment dat vor reveni „la vatră”, să continue moştenirea oieritului.