Lucrările pe Autostrada Sibiu–Pitești avansează în ritmuri diferite pe cele două secțiuni aflate în construcție între Curtea de Argeș și Cornetu. Secțiunea 4, Tigveni–Curtea de Argeș, a ajuns la un stadiu fizic de aproape 97% și ar putea fi deschisă circulației până la finalul anului 2026, în timp ce pe lotul montan Cornetu–Tigveni progresul a ajuns la 17,35%.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a prezentat cele mai recente date de pe cele două șantiere ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, precizând că pe secțiunea 4 constructorul austriac PORR se apropie de finalizarea lucrărilor.
Secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș ar putea fi deschisă înainte de termen
Cei 9,86 kilometri ai secțiunii 4 au ajuns la un stadiu fizic de aproape 97%. Tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 de metri, este practic finalizat, iar în prezent se montează instalațiile mecanice, electrice și sistemele inteligente de transport – ITS.
Lucrările continuă și la clădirile operaționale care vor deservi tunelul. Constructorul instalează echipamentele necesare și efectuează teste de presiune la instalațiile destinate stingerii incendiilor.
Potrivit directorului CNAIR, dacă antreprenorul PORR menține actualul ritm de lucru, circulația pe secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș ar putea fi deschisă până la sfârșitul anului 2026. Tronsonul ar urma astfel să fie inaugurat înaintea termenului contractual stabilit pentru februarie 2027.
Odată cu deschiderea acestei secțiuni, șoferii vor putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din cei 122,11 kilometri ai Autostrăzii Sibiu–Pitești.
Contractul pentru construirea secțiunii 4 are o valoare de 1,678 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.
O mie de muncitori și peste 500 de utilaje pe lotul Cornetu–Tigveni
Situația este diferită pe secțiunea 3, Cornetu–Tigveni, unul dintre cele mai dificile tronsoane montane ale autostrăzii. Stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 17,35%.
Asocierea formată din compania italiană Webuild SPA și constructorul român Tancrad lucrează cu aproximativ 1.000 de muncitori și 512 utilaje și echipamente. În zonele pentru care au fost emise autorizații de construire sunt executate lucrări de excavare, consolidare, umpluturi și realizare a structurilor.
Activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din suprafața șantierului. Extinderea lucrărilor pe întreaga lungime a lotului depinde însă de obținerea Acordului Revizuit de Mediu.
CNAIR a depus, în 12 august 2026, la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate documentația necesară revizuirii acordului. După încheierea procedurilor de mediu, Ministerul Transporturilor trebuie să emită autorizațiile de construire pentru toate sectoarele șantierului.
55 de poduri și viaducte, două noduri rutiere și un tunel
Secțiunea Cornetu–Tigveni are o lungime de 37,4 kilometri și presupune realizarea unui tunel, a 55 de poduri și viaducte, precum și a două noduri rutiere.
În acest moment se lucrează la 14 dintre cele 55 de structuri. În funcție de obiectiv, stadiile fizice sunt cuprinse între 51% și 93%.
Pe aceste structuri sunt executate lucrări de armare, betonare, cofrare a plăcilor de suprabetonare, montare a hidroizolației și asamblare a tablierelor metalice. De asemenea, sunt instalate lise și aparate de reazem.
Lucrările au avansat și la ecoductul Călinești, unde se execută excavații, fundații, elevații, hidroizolații și umpluturi în spații înguste.
Pregătiri pentru tunelul Poiana, săpat cu ajutorul unui utilaj TBM
Unul dintre punctele-cheie ale secțiunii 3 este tunelul Poiana, proiectat cu două galerii și o lungime de 1.780 de metri. Acesta va deveni cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România.
Constructorii continuă lucrările pregătitoare pentru amenajarea platformei pe care va fi montată instalația TBM – Tunnel Boring Machine, utilajul special care va fi folosit pentru excavarea tunelului.
Contractul pentru proiectarea și construirea secțiunii Cornetu–Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport.
Secțiunile 2 și 3 reprezintă cele mai complexe tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, deoarece traversează Munții Carpați printr-o succesiune de tuneluri, poduri și viaducte.
Autostrada Sibiu–Pitești va avea, la final, 122,11 kilometri și va completa legătura rutieră de mare viteză dintre centrul și sudul țării. A1 face parte din Coridorul IV Pan-European, care traversează România de la Portul Constanța până la punctul de frontieră Nădlac.
Descoperă mai multe la SibiuNews
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
