Prăbușirea unei porțiuni semnificative din zidul de incintă al bisericii fortificate din localitatea Moșna, județul Sibiu, a generat o alertă majoră în rândul comunității și al specialiștilor în protejarea patrimoniului. Incidentul, petrecut în data de 13 iunie 2026, a readus în discuție starea de degradare și vulnerabilitate a monumentelor istorice din Transilvania în fața factorilor moderni și climatici.
Reprezentanții Bisericii Evanghelice din România au reacționat public printr-un comunicat emis marți, 16 iunie, subliniant că dezastrul nu ar fi putut fi anticipat pe baza datelor tehnice existente. În ciuda expertizelor periodice și a eforturilor de restaurare din ultimele trei decenii, structura medievală a cedat sub presiunea cumulată a traficului greu, a vremii extreme și a vegetației invazive.
În prezent, zona afectată a fost securizată provizoriu de către autorități și proprietari. O echipă de specialiști desfășoară expertize tehnice amănunțite pentru a stabili cu exactitate dinamica prăbușirii și pentru a găsi soluții urgente de reconstrucție și consolidare a restului de incintă rămas în picioare.
Reacția oficială a Bisericii Evanghelice: „Prăbușirea nu putea fi prevăzută”
Reprezentanții cultului susțin că prăbușirea peretelui fortificat reprezintă un eveniment neprevăzut, având în vedere că situl din Moșna a beneficiat constant de atenție și fonduri pentru reabilitare.
„În ultimele trei decenii, la biserica fortificată au fost realizate ample lucrări de renovare și restaurare. De asemenea, turnul din apropierea segmentului afectat – care prezenta fisuri încă din trecut – a fost consolidat și stabilizat la nivelul fundației. Conform informațiilor actuale, prăbușirea nu putea fi prevăzută”, se arată în comunicatul oficial emis de Biserica Evanghelică din România.
Conform specialiștilor care au evaluat preliminar situl imediat după incident, cedarea structurii a fost provocată de o sumă de factori distructivi acumulați în timp. Printre principalele cauze identificate se numără fenomenele meteorologice extreme care au afectat județul Sibiu în ultimii ani, infiltrațiile cauzate de vegetația abundentă care s-a dezvoltat direct în interiorul zidăriei vechi de secole, dar și vibrațiile constante provocate de traficul autovehiculelor de mare tonaj care tranzitează șoseaua aflată în imediata apropiere a monumentului istoric.
Ministerul Culturii reclamă lucrări de urgență lăsate neterminate
De cealaltă parte, Ministerul Culturii a adoptat o poziție mult mai critică privind istoricul intervențiilor la acest monument de importanță națională. Conform precizărilor transmise de instituție, Turnul de Nord al ansamblului fortificat din Moșna a fost subiectul unei intervenții de urgență încă din anul 2017, procedură aprobată și avizată din punct de vedere tehnic de minister.
Deși lucrările de sprijinire și punere în siguranță de la acea vreme au fost finanțate integral din fondurile Consistoriului Districtual Mediaș al Bisericii Evanghelice, acestea nu au fost recepționate oficial nici până în prezent. Reprezentanții ministerului au explicat că intervenția a fost stopată prematur, imediat după faza de cercetare arheologică, fără ca etapele ulterioare de consolidare prevăzute în proiectul tehnic inițial să mai fie continuate sau finalizate.
În acest context, ancheta tehnică actuală va trebui să clarifice și în ce măsură abandonarea acelor etape de proiect a contribuit la slăbirea structurală a segmentului de zid care s-a prăbușit sâmbăta trecută. Biserica fortificată de la Moșna, recunoscută pentru arhitectura sa gotică târzie și pentru valoarea sa istorică deosebită, rămâne sub monitorizare strictă până la finalizarea rapoartelor de expertiză.
