Pentru cei mai mulţi dintre noi, ziua asta a trecut neobservată. POATE CĂ… AR TREBUI MULT MAI MULT PROMOVATĂ ACASTĂ ZI…
Merită iubiți….
„Când priveşti munţii noştri acoperiţi cu pãduri, fãrã sã vrei te gândeşti la veşnicie: mii de rânduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor înfãţişare. Aşa erau pe vremea întemeierii Ţãrii Româneşti şi a Moldovei, aşa când Traian a strãbãtut cu legiunile sale în inima Daciei, aşa când antecesorii noştri din Epoca de Piatrã descopereau primele rudimente ale civilizaţiei (Istoria pãdurii româneºti – Constantin C. Giurescu). Din vremea colonizãrii dacice de cãtre legiunile romane, trecând prin perioada migraţiilor poporului român nãscut aici, muntele a constituit baza de date geneticã a noastrã şi continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu.
Academia Românã în colaborare cu Forumul Montan din România, Institutul de Montanologie Cristian, Forumul Montan din România, Consiliul Naţional al Muntelui, Centrul de Economie Montanã, au serbat miercuri, 4 decembrie, anul curent, la Academia Românã, în prezenţa unor înalte personalitãţi Ziua Muntelui având în program, ca dezbatere „Munţii României în perspectiva 2014-2020 şi a dezvoltãrii durabile”.
Din discuţiile purtate s-a desprins ideea cã experienţa ultimilor 22 de ani a demonstrat clar cã o bunã guvernanţã pentru munte nu se poate realiza „în amestec” cu celelalte zone. Muntele României este prea mare(31% din teritoriul naţional) şi are diferenţieri geo-climatice, economice şi tradiţionale prea accentuate şi nu trebuie marginalizat faţã de celelalte zone. Zona montanã este o bazã de resurse regenerabile, de valoare inestimabilã, cu importanţã economicã, socialã, culturalã şi de mediu care poate asigura un echilibru stabil şi durabil la nivel naţional.
Cei peste douã milioane de agricultori montani care, pe cel mai puţin productiv pãmânt al ţãrii, cu cele mai mici consumuri energetice, produc hranã de calitate pentru cca trei milioane de oameni, agricultori, crescãtori de animale fiind, totodatã, unici depozitari ai unor extrem de valoroase tradiţii agro- economice şi cultural-spirituale, o comoarã a naţiunii, dar şi a Uniunii Europene. S-a concluzionat cã este nevoie de o strategie de dezvoltare durabilã a zonei montane de tip multianual care sã fie acceptatã prin acord pluri partinic.
Aceastã strategie sã nu se modifice în funcţie de schimbãrile din ciclurile politice. Muntele rãspunde mai lent şi are nevoie de timp”. (Ing. Ioan COTÂRLEA, preşedintele Filialei Sibiu a Forumului Montan din România).
Trei, Doamne şi toate trei
Sibiul e „cutreierat” de trei grupe de munţi:
#Munții Făgărașului (cei mai înalți din țară) se întind pe teritoriul județului Sibiu, fiind cunoscuți drept cei mai înalți munți din țară. Aici se găsesc cele mai provocatoare și pitorești vârfuri, precum Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu, cu vârfuri între 2.000 și peste 2500m.
#Demn de știut, Munții Cindrelului (în totalitate declarați PARC NATURAL), acoperă nu mai puțin de 9.873 de hectar, cuprinse la sud-vest de Valea Frumoasei (venerată în scrierile lui Sadoveanu), apoi spre vest de Valea Sebeșului, iar la sud-est de Valea Sadului. Numai spre nord-est, ulmile muntelui scad în depresiunile colinare ale Sibiului, Săliștei și Apoldului, risipite succesiv sub „pridvorul” localitățilorMărginimii Sibiului, între Săliște și Râul Sadului. Tot aici se află și cea mai veche stațiune montană din țară (și la cea mai mare altitudine)- Păltiniș.
#Munții Lotrului
foto: Răzvan Rodean
