Suferința prin care a trecut tânărul este indicată prin însemnarea de pe spatele imaginii: „În semn de iubire frățească de la camaradul și tovarășul tău de suferințe, Lt [locotenent] Nicolae Ene, Măgurele, Prahova, 19 februarie 1918”. La destinatar este indicat: „Dlui sublocotenent Mitică Georgescu, Ciorani, Prahova”.
Dar nu numai cuvintele arată suferința, ci și cele două galoane de pe brațul stâng. Acelea sunt „galoane de rănit”, indicând faptul că de două ori a fost rănit (prin urmare, după prima spitalizare a mai revenit o dată pe front). De două ori va fi trecut prin grele suferințe, poate chiar prin agonie, dar credința în Dumnezeu, nădejdea și mâinile medicilor militari l-au adus, în anul 1918, în fața aparatului de fotografiat, iar după un veac, în fața ochilor noștri.
„Galonul de rănit” a fost instituit la uniforma militară la data de 10 noiembrie 1916 și a fost folosit până în anul 1948. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1947 din 6 iunie 1931, „se aprobă ca militarii de orice grad și din orice elemente ale armatei, rănit în război, să poarte semnul de rănit pe mâneca hainei civile la orice ținută așa cum se poartă la uniforma militară, socotind că aceasta este cea mai frumoasă și meritată distincțiune pentru sângele vărsat de aceștia pe câmpurile de bătălie, pentru întregirea neamului”.
Tânărul locotenent poartă uniformă model 1912 cu modificări din 1916. Gradele la ofițerii inferiori au fost purtate pe lungimea epoletului câteva luni, în 1916, așadar militarul fusese rănit de două ori încă din primele luni de război, rămânând cu însemnele de grad vechi. Cei mai mulți dintre sublocotenenți și locotenenți erau ofițeri de rezervă, o parte considerabilă din ei fiind învățători la sate.
*Fotografia este achiziționată, așa cum aflăm de la reprezentanții CNM ASTRA, în cadrul proiectului „Satul din spatele frontului”, finanțat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Departamentul de Identitate Națională – România Centenară.
O impresionantă filă de istorie. Care, iată are șansa de a dăinui, căci etse sortită veșnicei amintiri. Dincolo de orice manual…