7 august 1911: A murit Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), un ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului. Unul dintre cei mai vajnici ciobani care a răspândit… peste 12.000 de cărţi româneşti în satele transilvănene.
O altă memorabilă faptă a sa este aceea că a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara (Sibiu), unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaţa sa dedicând-o acestui scop.Gheorghe Cârţan cunoscut şi sub numele de Badea Cârţan (n. 24 ianuarie 1849, Cârţişoara) a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român.
Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârţan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească şi cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărţi româneşti. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea romanităţii poporului român. Prin ideea romanităţii înţelegem faptul că românii au luat naştere în urma amestecului dintre daci şi romani. Dorind să vadă cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.„Cum era singur şi a nimănui, cum se făcuse seară, s-a aşezat pe trotuar şi s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineaţa, trecătorii, poliţiştii, ziariştii, au avut o revelaţie: un ţăran din Corjaţi, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie şi prietenie. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţă al României.„Muzeul Etnografic şi Memorial Badea Cârţan” din Cârţişoara deţine obiecte care i-au aparţinut.De-a lungul vieţii sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveţia, Egipt, Germania, Ierusalim şi în atâtea locuri prin ţară. Dacă alţi călători celebri şi-au dedicat viaţa expediţiilor din dorinţa de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăţi, Badea Cârţan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporului român şi din dragoste pentru istoria lor. Badea Cârţan a fost cunoscut, îndrăgit, preţuit de bărbaţii politici, de oamenii de cultură, de mediile patriotice din Vechiul Regat.În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan s-a stins din viaţă, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cârţan doarme aici visând întregirea neamului său”.
Mai bine de un secol de când Badea Cârțan stă de veghe neamului său de-acolo, dintre daci și domnitori, din cerul unde odihnesc eroii…
