AZI, ZI DE REFERINȚĂ în istoria SIBIULUI și… a culturii românești. 23 octombrie 1861 este, cumva, ACTUL DE NAȘTERE la Sibiu, al „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA), un for cu rol de apostolat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania.
Demn de apreciat, statuetele Asociației precizau următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor – toți aleși pe trei ani.”
Potrivit istoricilor, după ani de muncă laborioasă a ASTREI (conferințe, editări de cărți, înființări de școli) se putea declara „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.” (Istorie pe scurt )
*Unele surse indică faptul că înfăptuirea ASTREI s-a realizat în perioada 23 octombrie-4 noiembrie 1861.
După elaborarea înființării Asociației, cei 212 membri înscriși s-au întâlnit în ședința inaugurală, la Sibiu, în ziua de 23 octombrie 1861, alegându-i să conducă Asociația pe mitropolitul Andrei Șaguna – președinte, Timotei Cipariu – vicepreședinte și George Bariț – secretar. Adevăratele țeluri urmărite de Asociație erau conturate din prima zi: dorința fierbinte să fim o singură națiune!
În 7 februarie 1895 comitetul de conducere al Astrei decide elaborarea și publicarea Enciclopediei Române, sub îndrumarea lui Corneliu Diaconovici. Lucrarea, apărută în trei volume între 1898 și 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcție, culturală și politică, în istoria poporului român.
Conform documentelor vremii, în cadrul ASTREI s-a concentrat la sfârșitul secolului al XIX-lea elita intelectuală a românilor transilvăneni: George Bariț, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga. Secretarii Asociațiunii, care și-au desfășurat activitatea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, secretar administrativ al ASTREI este Oct. C Tăslăuanu. Oct. C Tǎslǎuanu alǎturi de poetul Octavian Goga au sub supraveghere revista de culturǎ,civilizație, literaturǎ, artǎ și atitudine numitǎ Luceafǎrul. Apǎrutǎ mai intâi la Budapesta, în 1902, își mută sediul la Sibiu în 1906, pe strada Schewis nr. 2, an ce coincide cu alegerea în funcția de secretar al ASTREI. Primul număr apărut la Sibiu a fost nr 17-18 din 15 octombrie. Luceafărul devine “oglinda vie a a spiritului de creație ardelean”.
Regele Carol II și principele moștenitor Mihai la congresul Astrei din 20 septembrie 1936, cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la Blaj.
Până la Unire, în fruntea ASTREI au fost ca președinți personalități politice și culturale proeminente: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, Timotei Cipariu, George Barițiu, Ioan Micu-Moldovan, Alexandru Mocioni, Iosif Sterca-Șuluțiu,Andrei Bârseanu, inițiatori de mari înfăptuiri, ideologi și animatori înflăcărați.
În anul 1947 au fost aleși în fruntea Asociațiunii episcopul ortodox Nicolae Popoviciu al Oradiei și vicarul greco-catolicPompeiu Onofreiu de la Sibiu. Aceștia s-au opus inițiativei de includere a ASTREI în ARLUS. În anul 1948 comuniștii i-au înlăturat de la conducerea Astrei, iar Asociațiunea a fost desființată. După o perioadă de furie, de distrugere a multe din realizările Astrei (1948 – 1960) în general, a culturii naționale, încet, încet, într-o formă mai mult sau mai puțin mascată, s-a putut discuta despre spiritul Asociațiunii. Au început să se întocmească lucrări de grad, să se publice materiale despre activitatea Asociațiunii și chiar să se vorbească despre însemnătatea ei în istoria românilor. Cercetătorii Vasile Curticăpeanu, Victor Grecu, Matei Pamfil, Paul Abrudan, Mircea Avram, Dan Mârza și alții au început să pună în valoare bogăția spirituală a ASTREI. În 1965 la Târgu Lăpuș s-a reînființat Astra Lăpușneanu de către cărturarul Valentin Blitz.
Între 29–31 august 1986 la Sibiu și Săliște a avut loc sesiunea „125 de ani de la înființarea Astrei“, onorată cu participarea președintelui Academiei Române și a mitropolitului Antonie Plămădeală.
După Revoluția Română din 1989, la începutul anului 1990, vechii astriști și intelectualii mai tineri care cunoșteau activitatea Astrei, au reactivat asociațiunea. Flacăra astristă s-a reaprins aproape simultan în mai multa localități din toată țară. În aprilie 1990 a avut loc la Sibiu prima adunare generală după 47 de ani. Cu acest prilej a fost ales ca președinte al Astrei preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan. Cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru.
Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” Iași, „Timotei Cipariu” Blaj, Orăștie, Năsăud, „Ioan Sârbu” Criuleni, „Valul lui Traian” Tighina etc.
No, dară dragi sibieni, după ce veți citi aceste, luați și puneți ziua asta la suflet că-i pagină de istorie. Pentru voi și neamul vostru…