ÎN MOARTE CEREBRALĂ: CETATEA de la TĂLMACIU. Nu-i nici măcar cine să-i țină lumânarea?

Un CASTEL sau mai degrabă… RUINElE rămase care ar fi putut tot atât de bine să-i fie inspirație celebrului Jules Verne pentru romanul său Castelul din Carpaţi! Sau poate că dacă ar fi cunoscut câte cetăți, castele și legende țin pământurile noastre, ar fi scris mult mai mult…


Situată la confluenţa Cibinului cu Oltul, între localităţile Tălmaciu şi Boiţa, se găseşte cetatea medievală a Tălmaciului, ridicată în anul 1370, pe un deal la intrarea în pasul Turnu Roşu. În anul 1453, regele ungar Vladislav o dăruieşte celor Şapte Scaune Săseşti, cu condiţia demolării sale, însă clauza nu a fost respectată. (informațiile se regăsesc pe pagina consiliului Județean Sibiu, http://www.cjsibiu.ro/ ). Tot de acolo aflăm că deși în 1489 Matei Corvin dă poruncă să fie demolată, considerând că nu are eficiență în fața amenințării otomane,  decizia nu e respectată întocmai, deoarece, în 1535 voievodul Transilvaniei Ştefan Mailat îşi găseşte adăpost şi protecţie între zidurile sale.
De atunci, însă, piatra cărată cu spatele şi multă osteneală a ajuns obiect de lucru la vechile drumuri sau casele din vale din secolele Evului Mediu. O recunosc chiar și cei din zonă.(faptul a fost semnalat în urmă cu câțiva ani în presa națională!)

 

*Ceea ce este demn de remarcat pentru prezent și, în egală măsură, pentru trecut, este că arheologul Petre Beşliu declară că zidurile cetăţii dacice de la Tălmaciu (peste care, ca și în alte cazuri, s-a suprapus cea medievală) reprezintă importanţă atăt din punct de vedere istoric, căt şi din punct de vedere arheologic. „Vorbim de singura fortificaţie cu urme dacice aflată la intrarea in defileul Oltului. Nici intre cetăţile din Munţii Orăştiei nu se mai găseşte o cetate atăt de accesibilă cum este cea de la Tălmaciu.”
Potrivit istoricilor, cetatea dacică de la Tălmaciu a fost centru de uniuni tribale extrem de puternice, astfel încât a ajuns să bată monedă. Rostul cetăţii de la Tălmaciu era acela de a bloca accesul năvălitorilor de la sud spre teritoriul Transilvaniei.
(www.rumaenienburgen.com/transilvania/landskrone-info.ht )

 

Referitor la soarta acestor vestigii am aflat că în prezent, acestae sunt menționate doar într-un Registru Arheologic (care ar impune cam aceleași restricții și regului ca și în cazul monumentelor recunoscute ca clar în clasificarea monumentelor și siturilor- ca obiecte de patrimoniu). Totuși, cetatea nu este în administrarea/proprietatea Primăriei, ci este pe teritoriul și în proprietatea INMH, în zonă fiind o stație meteo.(informația ne-a fost confirmată de dl Paul Mureșan de la biroul Urbanism al Primăriei Tălmaciu). Domnia sa recunoaște și că dacă ar fi fost în patrimoniul administrației locale, alta ar fi fost situația.

În acest moment, vestigiile nu beneficiază de nicio măsură de protecție, nu se fac nici măcar cercetări sau o minimă împrejmuire care să țină la distanță răul…

 

Și, totuși, zidurile astea își spun povestea prea tăcut, prea anonim… în ceața unor vremuri care vor și… nu prea să mai întoarcă măcar o privire-două către veacurile trecute, și, de ce nu, chiar către legendă… pe care nu avem dreptul să le îngropăm sau să le pierdem.

 

**TĂLMACIU este atestat documentar în 1265Tholmach. Potrivit mai multor istorici, numele localității este amintirea numelui unui tribpecenegTalmaci. După colonizarea sașilor, Tălmaciu devine centrul scaunului românesc cu același nume, cuprinzând localitățile Tălmăcel, Boița, Turnu RoșuRacovițaSebeșu de Jos și Plopi (astăzi dispărut). Din 1453Scaunul Tălmaciuluiși cel al Săliștei au fost încorporate Scaunului Sibiului, ca subunități administrativ-teritoriale subordonate acestuia, până la desființarea Universității Săsești, după instaurarea dualismului austro-ungar. Din 1987 comuna Tălmaciu este oraș.

Fiind un punct obligatoriu de trecere spre sudul Carpaților Meridionali, Tălmaciu a fost martorul a numeroase evenimente războinice. Pe aici au trecut romanii în timpul războaielor daco-romane. Multe incursiuni otomane spre Transilvania s-au derulat pe aceeași rută. Lânga Tălmaciu s-au regrupat trupele lui Mihai Viteazul, în 1599, înaintea Bătăliei de la Șelimbăr. În 1848, lângă Tălmaciu, au avut loc lupte între trupele țariste și armata generalului Bem, pentru controlul defileului, iar în 1916 teritoriul localității a fost teatrul operațiunilor militare ale Armatei Române în Bătălia Sibiului.

 

 

 

 

 

 

 

 

sursa foto: Louis Guermond

 

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: