20 septembrie 2016: 42 de ani de la inaugurarea celebrului „Transfăgărăşan”, un drum „dăltuit” în stâncă de militarii genişti, care au lăsat în urma lor o realizare care duce în lume faima contructorilor noștri dar și a unor peisaje ce-și iau seva din rai… Un drum uriaș scăldat în mirific, construit cu sacrificii, cu eroi care și-au dat viața pentru a-i pune temelie și pe care, cu adevărat, se văd pașii lui Dumnezeu…
Supranumit de turiștii străini “drumul lui Dumnezeu” și consacrat drept “cel mai frumos dum din lume”, după cum au decretat revistele de specialitate, Transfăgărășanul oferă cu gennerozitate o lume fascinantă, în care domină peisaje ce-ți taie respirația,. Un loc în care se cântă cel mai profund concert în armonia prăpăstiilor și stâncilor care te fac să crezi că raiul EXISTĂ. Aici, pe culmile Făgărașilor… Este locul unde șoferii cei mai îndrăzneți își pot demonstra abilitățile dar și superbă emblemă a turismului montan din România.
Azi, Transfăgărașanul împlinește 42 de ani. Și-i spunem LA MULȚI ANI, să ne trăiești!
„Se-nalţă Transfăgărăşanul
Pe culmi şi creste carpatine,
Fragment din măreţia ţării”
(General de brigadă (r.) Nicolae Mazilu, comandantul Regimentului 52 Geniu Alba Iulia, care a lucrat la tronsonul de „Nord” al Transfăgărăşanului).
“La 20 septembrie 1974, pe platoul Bâlea Lac, la cota 2042, a fost inauguratTransfăgărăşanul, o grandioasă lucrare de infrastructură care a deschis o nouă legătură între Muntenia şi Transilvania.
Drumul naţional Transfăgărăşan traversează cel mai înalt lanţ muntos din ţara noastră, Munţii Făgăraş, de la barajul lacului de acumulare Vidraru până la şoseaua Sibiu-Făgăraş, pe parcursul a 90 de kilometri. Trecerea de pe versantul sudic pe cel nordic se realizează printr-un tunel lung de 887 de metri, situat între vârfurile Capra şi Paltinul, la altitudinea de 2042 metri.
Construcţia a început în anul 1969. Armata a acţionat într-o primă etapă cu două detaşamente de genişti din Regimentul 1 Geniu „Alexandru Ioan Cuza”, din Râmnicu Vâlcea. Acestea, cu un efectiv de aproximativ 200 de militari fiecare, au atacat lucrarea din două părţi: de la nord la sud, de la şoseaua Sibiu-Făgăraş, pe valea Bâlei, către cabana Bâlea Cascadă şi de la sud la nord pe marginea lacului Vidraru şi valea Caprei.
Începând cu decembrie 1970, Regimentul 1 Geniu şi-a retras efectivele în partea de „Sud”, iar partea de „Nord” a fost preluată de Regimentul 52 Geniu din Alba Iulia.
La începutul anului 1973 s-a executat o a doua mare manevră de forţe, în partea de „Sud” a şantierului, astfel Regimentul 1 Geniu s-a retras pe valea pârâului Capra, iar pe conturul lacului Vidraru a fost constituită o nouă unitate de geniu sub comanda colonelului Gheorghe Buzatu.
Pe măsura creării fronturilor de lucru şi creşterii volumului de lucrări, unităţile de geniu au fost întărite şi cu militari din unităţi de alte arme, aceste efective schimbându-se din şase în şase luni, iar atunci când a fost nevoie de forţe sporite de geniu pentru realizarea anumitor obiective, periodic au fost trimise pe Transfăgărăşan subunităţi constituite, din aproape toate unităţile de geniu din ţară.
Pentru realizarea acestei lucrări de excepţie, ce rivalizează cu marile drumuri din Alpi, s-au executat circa 4 milioane metri cubi de terasament, 290 de mii metri cubi de fundaţii, 598 de mii metri pătraţi de suprastructuri de macadam, 290 de mii metri cubi de zidărie, 830 de lucrări transversale, 27 de viaducte şi poduri deosebit de rezistente, s-au folosit peste 6 milioane de kilograme de explozibil, iar utilajele şi maşinile au consumat mai bine de 18 milioane de motokilometri.
Cu prilejul inaugurării drumului Transfăgărăşan au fost decoraţi cu ordine şi medalii 553 de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi.
Respectul şi recunoştinţa noastră tuturor celor care au contribuit la această realizare de excepţie!”
Acesta este mesajul postat cu un an în urmă pe pagina de facebook a Ministerului Apararii Nationale. Dincolo de cuvinte, insa, staruie mirificul posibil prin stradania si inspiratia celor care i-au pus temelie…
*VALEA BÂLII, un sălaș de basm!!!
Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (la limita de graniță cu județul Argeș) în Munții Făgăraș, pe teritoriul administrativ al comunei Cârțișoara și este străbătută de drumul național DN7C – Transfăgărășan.
Valea Bâlii reprezintă o întindere de pajiști, alternând crestelor abrupte cu grohotișuri și stâncării, cu o floră specifică etajului alpin și subalpin al Munților Făgărașului. Pe teritoriul ariei protejate se află Lacul Bâlea, lac de origine glaciară.
Aria naturală adăpostește o gamă diversă de plante (cu o valoare peisagistică deosebită); printre care: floarea-reginei sau floarea de colț (Leontopodium alpinum), bujorul de munte (Rhododendron), capul calugărului (Leontodon pseudotaraxaci), romaniță de munte (Anthemis carpatica), bulbuc de munte (Trolius europaeus), clopoțel (Campanula napuligera), coada vulpii (Alopecurus pratensis); specii floristice protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică).
Așadar, azi, dacă aveți vreme, îndreptați-vă gândul, privirea sau… pasul sus, pe înălțimi… Și BUCURAȚI-VĂ de aceasră Binecuvântare, dăruită nouă de om și natură depotrivă: TRANSFĂGĂRĂȘANUL!
Sursa foto: Facebook
