Calendarul străvechi: Formarea Cetei de Feciori, alai ai zeilor solari.

De Sânicoară se adună Ceata de Feciori, cea mai arhaică formă de colindat atestată la noi. Cu o organizare după reguli riguros stabilite, transmise prin generații, se alege mai întâi gazda, apoi conducătorul cetei (vătaful mare) şi ajutoarele acestuia (vătaful mic, crâşmarul şi colcerul), urmând să funcționeze ca o adevărată confrerie până la Bobotează. În toată această perioadă, ceata pune stăpânire pe sat, devenind cea mai importantă autoritate din comunitatea ţărănească. Unele cete sunt însoţite de turcă, altele de steag. În mai multe sate din țară, conducătorul cetei de colindători poartă o bâtă, semn arhaic al iniţierii feciorilor în vechime. Bâta are şi menirea de a înspăimânta diavolii, conferindu-i purtătorului rangul de aliat al forţelor supranaturale pozitive, solare, în lupta împotriva celor malefice, ale întunericului.

Asa cum ne incredinteaza marea iubitoare de traditii romanesti Iulia Gorneanu, aceeași însemnătate o are și doba, nelipsită atât din arsenalul colindătorilor cât și din recuzita zeilor războiului. Acesta însoțește ceata și o apără de duhurile malefice dezlănțuite de haosul provocat de agonia şi moartea Zeului An. Funcția apotropaică a dobei e susținută de ungerea acesteia cu usturoi iar strigăturile de drum subliniază rolul exorcist al dobaşului: „Eu bat doba, eu colind / Eu duc sacii cu colacii/ Şi vă apăr de toţi dracii”. Totodată, doba are şi un rol de semnalizare iar prin fixarea ritmului devine instrumentul care ordonează haosul. Aceleași funcții de semnalizare, ordonare şi purificare le au şi zurgălăii, tălăngile şi clopoţeii, amplificând totodată eficiența rituală a colindului. Astfel, trecerea colindătorilor pe uliţele satului constituie un parcurs magic, adevărat brâu protector ce cuprinde întreaga comunitate, iar colinda îndeplineşte rolul unui cântec-urare, care se repetă şi se reactualizează la fiecare casă. sursă documentare: http://iuliagorneanu.ro/

E pragul timpul magic al colindelor, e vreme de cantat si de… bucurat…

 Mai cu seama ca prin imprejurimile Sibiului si in Tara Fagarasului obiceiul e inca viu!

 

Sursa foto: www.sibiu-turism.ro

 

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: