Zi de mijloc in Saptamana Patimilor. Iata ce aflam de la Iulia Gorneanu, o impatimita de traditii, despre semnificatiile acestei zile…
Înainte vreme, în după-amiaza zilei de astăzi, tinerii plecau în afara vetrei satului să adune crengi de alun. Cu ele, în zorii zilei următoare, făceau un foc în curtea casei cu credința că la flacăra lui vin să se încălzească sufletele strămoșilor. În alte părți, noaptea de miercuri spre joi era consacrată „strigării peste sat”, un fel de judecată a comunității în care faptele rele, odată rostite, erau iertate iar toți oamenii se puteau bucura de marea sărbătoare. De la etnologul Pamfil Bilțiu aflăm că în Maramureșul Voievodal, miercurea din Săptămâna Mare se numește „Miercurea Milostivelor” și că este interzis lucrul de orice fel: „O femeie de la noi a dus pânza şi a spălat-o. Şi a întins-o pe prund să se uşte. Dar nu a trebuit să o spele şi s-o-tindă în ziua aceie, că nu-i slobod. Şi a zis că a venit un vânt mare, mare de tot şi a luat-o de acolo şi a întins-o pe lângă o răchită şi n-a mai ales nimic, nimic din ea”.
sursă documentare: http://iuliagorneanu.ro/
