Undeva, în centru vechi. O stradă cât o carte de istorie, străjuită de zidul cetății, pe de o parte, pe de alta de geometria unor clădiri vechi, dar drepte cu o statură care amintește de sibienii înalți ca brazii, de odinioară. Un culoar armonic între trecut și prezent, împodobită cu ceva romantic, care bucură ochiul în orice anotimp, dincolo de veac, și care parcă dimpottrivă, îți odihnește pasul pe piatra cubică, facând popas în inima fiecrărui trecător… STRADA CETĂȚII: CEA MAI FRUMOASĂ STRADĂ DIN SIBIU!
Denumiri vechi:
1872 Harteneck
1947 Lajos Kossuth
1970 Cetăţii
Potrivit site-ului patrimoniu.sibiu.ro, Momentele de referință care au marcat istoria locului ar fi:
1876 Se demolează Turnul Lăcătuşilor de lângă teatru;
1895 Se demolează zidul cetăţii;
1923 Se finalizează scara Bedeus;
1929 Se termină promenada; treptele promenadei se mută în partea dreaptă a teatrului.
În ciuda numelui, strada Cetăţii este o stradă interesantă care pune la un loc pitorescul zidului Cetății și clădiri relativ noi, multe dintre ele datând de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX.
*Zidul de pe strada Cetăţii, între Piaţa Unirii şi Turnul Dulgherilor (1357- 1366)
Porţiunea zidurilor de fortificaţie dintre turnurile Dulgherilor şi Olarilor a scăpat de „sistematizarea” din sec. XIX.
În prezent zidul are aspectul avut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a fost refăcut din cărămidă şi prevăzut înspre interior cu ample arcade care susţin drumul de strajă. Acesta are un parapet din lemn şi acoperiş într-o apă susţinut de stâlpi din lemn.
În dreptul accesului în turnul Dulgherilor, spre interior, apare un fel de balcon, turnul fiind plasat în exteriorul zidului, având rol de flancare. Lăcaşurile de tragere ale zidului sunt adaptate archebuzelor, cele iniţiale, metereze pentru tir cu arcul fiind lărgite dar şi micşorate în înălţime. (sursa: patrimoniu.sibiu.ro)
Priviți și mai cu seamă… contemplați două fotografii surprinse în momente diferite ale zilei, de doi inspirați fotografi și… veți iubi și voi acest loc de poveste…
FOTO: Costel Covaci, Louis Guermond