Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Crin Bologa, a făcut dezvăluiri șocante despre culisele modificării legilor Justiției din 2022. În cadrul unei dezbateri la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, acesta a relatat un episod controversat petrecut la Palatul Cotroceni, unde președintele Klaus Iohannis i-ar fi transmis direct să oprească presiunea anchetelor asupra clasei politice.
Evenimentul, organizat de Facultatea de Studii Europene a UBB, i-a avut ca invitați, alături de Crin Bologa, pe foștii judecători clujeni Andrea Chiș și Cristi Danileț, oferind o platformă de discuție despre starea justiției din România.
Mesajul de la Cotroceni: „Oamenii politici au nevoie de liniște”
Momentul cheie al dezbaterii a fost relatarea audienței pe care Crin Bologa a solicitat-o la Administrația Prezidențială în 2022. În acea perioadă, modificările legislative asupra sistemului judiciar erau intens contestate de profesioniștii din domeniu, iar șeful DNA a încercat să explice șefului statului impactul devastator pe care noile prevederi l-ar fi avut asupra luptei anticorupție.
Răspunsul primit de la Klaus Iohannis, conform relatărilor lui Bologa, a fost unul tranșant:
„I-am explicat tot ceea ce se întâmplă. Mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște, indiferent ce se întâmplă”, a declarat fostul șef DNA.
Bologa a subliniat în fața audienței că aceasta este o afirmație pe care o poate dovedi și că mesajul a venit direct de la președintele în funcție la acea vreme.
Legile Justiției, redactate în „centre de reflecție” opace
Dincolo de intervenția prezidențială, Crin Bologa a descris un mecanism subteran prin care legile justiției ar fi fost modificate atât în 2016, cât și în 2022. Potrivit acestuia, textele de lege nu erau rezultatul unor dezbateri transparente, ci produsul unor „centre de reflecție” neoficiale.
La aceste întâlniri restrânse ar fi participat un mix de politicieni, magistrați și oameni de afaceri, având un scop precis: „ștergerea trecutului unor dosare și blocarea funcționării Justiției”.
Mai mult, fostul procuror-șef a dezvăluit modul în care se vota în Comisia Juridică a Parlamentului. Acesta susține că parlamentarii primeau indicații prin mesaje pe telefon chiar înainte de vot, schimbându-și poziția instantaneu în funcție de ordinele primite. Acest comportament l-a determinat, de altfel, să sesizeze Palatul Cotroceni, sperând într-o intervenție de corecție care nu a mai venit.
Efectul de bumerang: De la ridicarea MCV la vulnerabilitate națională
Deși adoptarea pachetului legislativ a dus la decizia Comisiei Europene de a ridica Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), prețul plătit ar fi fost unul uriaș pentru statul român.
Bologa avertizează că, după ridicarea monitorizării, instituții cheie ale statului au ajuns să fie conduse de persoane „incompetente și vulnerabile”. Această degradare a competenței a slăbit semnificativ arhitectura de siguranță națională.
Caracterizarea făcută de Bologa lui Klaus Iohannis în contextul acelor ani este dură: „Un fost președinte al statului pasiv și captiv grupurilor de interese”.
În încheiere, fostul șef al DNA a tras un semnal de alarmă privind consecințele politice ale acestor acțiuni. El consideră că slăbirea statului de drept a creat un teren fertil pentru instabilitate, aducând România, în 2024, periculos de aproape de riscul de a avea un președinte susținut de interese pro-Kremlin.
