Totdeauna s-au folosit instrumente ajutătoare şi simboluri pentru o mai bună înţelegere a unor adevăruri. Credinţa este plină de astfel de simboluri. Două dintre cele mai prezente sunt însă Crucea şi Potirul. Şi amândouă, îngemănate, pot dărui orizont, inspiraţie şi îndemn… copiilor din Slimnic.
Iată, în acest sens, mărturisirea preotului George Cosmin Piţ din localitate, posttaă pe site-ul Bibliotecii ASTRA din Sibiu:
„Crucea, pentru că este nu doar un instrument al răstignirii Domnului, ci este mai mult decât orice o dovadă a iubirii Lui pentru noi. Dacă vrei să îmbrățișezi trebuie să deschizi brațele. Hristos a murit cu brațele deschise, adică îmbrățișându-ne. Răspunsul trebuie să îl dăm și noi. Cum anume? Participând la cruce, luându-ne crucea, pentru a-I fi următori lui Hristos.
Potirul, pe de altă arte, simbolizează coasta Domnului Iisus Hristos din care au curs, pe Cruce, sânge şi apă, şi simbolizează, deopotrivă, paharul de la Cina cea de Taină și cel în care, după tradiție, Sfântul Ioan Evanghelistul a strâns o parte din sângele Mântuitorului vărsat pe Cruce. Cuvântul „potir” se referă uneori la conţinutul Potirului (I Corinteni 10,16, 21), şi nu la vasul propriu-zis.
Forma îngemănării minunate a crucii şi a potirului o veţi întâlni la Slimnic. Pentru aceasta vrem să ducem mai departe forma aceasta, pentru că ea exprimă un adevăr adânc: crucea şi jertfa lui Hristos rămâne departe, în istorie, o simplă întâmplare dacă nu o actualizez mereu prin Cuminecarea cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Liturghia sfântă e cea care pune laolaltă, teologic, crucea şi potirul. Ea are două scopuri: sfinţirea darurilor în vederea sfinţirii participanţilor închinători. Exprimat poetic se poate spune: Şi iată potirul la gura te-aduce, Iisuse Hristoase, Tu jertfa pe cruce; Adapă-mă, sevă de sfânt Dumnezeu. Ca bobul în spice și mustu-n ciorchine Eşti totul în toate şi toate prin tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. (Nichifor Crainic, Cântecul Potirului).
Această formă slimniceană a Crucii aşează crucea deasupra şi potirul dedesubt, exact ca pe Golgota. Potirul a devenit coasta din care a curs sânge şi apă. Potirul euharistic conține după sfințire întreg pe Hristos, iar la cuvintele Apropiați-vă! Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste!, omul pregătit, având temei puternic umilința se cade să se apropie. Împărtăşirea dintr-un singur Potir a creştinilor unei comunităţi euharistice a fost văzută dintotdeauna ca un simbol al unităţii şi comuniunii în Hristos a tuturor membrilor acelei comunităţi. Este maxima fericire, să fii în armonie, în măsură identică, și cu Cel de Sus și cu cei de jos : Din potirul sfânt și luminosCând primim în taină pe Hristos, Înșiși sfinții cei din slavă jinduiesc, Fericirea celor ce se-mpărtășesc. (Zorica Lațcu, Sfintele Taine).
Dar totuși nu e mare aglomerație în fața Potirului și a Crucii. După observaţiile multora, dintre toţi ortodocşii, românii sunt cei care se împărtăşesc cel mai rar. Crucea-Potir de Slimnic poate fi, în acest context, un semnal, un îndemn la a lua mai în serios o relaţie care le va transforma benefic pe celelalte: relaţia cu Bunul Dumnezeu.
Copiii Centrului Parohial Sfinții Timotei și Mavra din Slimnic, sub îndrumarea mea au realizat 100 de astfel de Cruci- Potir, pe care au scris texte alese (perle) din cuvântările sfântului Andrei Şaguna, mitropolit aici la Sibiu între anii 1846-1873”.
Aşa cum aflăm de la preotul din Slimnic, această expoziţie se doreşte o expresie a recunoştinţei unei generaţii de elevi faţă de acest om al bisericii care a luptat atât de mult pentru ca în Ardeal să fie construite şcoli pentru educaţia copiilor românilor ortodocşi, strămoşii elevilor de azi, dar şi pentru tradiţia frumoasă a localnicilor de a-şi însemna casele cu semnul crucii.
În preajma zilei de 30 noiembrie, când este ziua prăznuirii sfântului mitropolit, expoziția va fi vernisată, iar Biblioteca ASTRA, ce poartă mai departe în istorie principiile Asociaţiei omonime pentru care a Şaguna a avut un interes imens, să fie gazda acestei expoziţii.
