„Cele trei virtuţi sunt: Credinţa în ceea ce facem; Speranţa că ceea ce facem nu este zadarnic; Iubirea, acel gând neobosit la semenul tău căruia trebuie să-i dai.” Ileana Vulpescu
„Dacă vrem să ne găsim fericirea, haideți să nu ne mai gândim la recunoștința și nerecunostinta si sa daruim pentru bucuria interioara de a darui.” Dale Carnegie
„Ceea ce se cumpară, se consumă. Ceea ce se dăruiește, se înmulțește”. Oana Pellea
„Poate cel mai bun mijloc de a ne cunoaşte e să ne privim ascultând.” Vladimir Ghica
„Ochii care pot vorbi prin taina lucrurilor făcute de mâini, țes orizonturi și dezvăluie lumi. Fericiți cei cărora li se întâmplă așa…”
Cuvinte, gânduri…transpuse sublim în FAPTE. Fapte frumoase, rotunde, care prind viață într-un LICEU: Liceul Tehnologic Mârșa. Acolo unde- ce minune!- de vreo 7-8 ani, s-a așezat un MUZEU. Da, unul în care dăinuie istorii, amintiri, meșteșuguri, și numeroase obiecte vechi, asemeni unor ferestre către trecut (ba au mai fost și zile- nu puține la număr, când meșterul Rodica Ispas a inițiat cursuri pentru ca elevii să pătrundă arta cu propiile lor mâini). Printre toate, așa cum aflăm de la directorul instituției, doamna Mioara Șinca, se află și o impresionantă colecție de căni și vase, precum și una de preșuri.
Se spune că frumosul atrage frumosul: și… cuvintele nu-s pală de vânt! Azi, a juns aici o donație extraordinară (din partea unui localnic), pentru muzeul din liceu! „Piesele sunt multe, autentice, (datate 1893)… și par să spună fiecare o poveste!”, ne-a mărturisit cu vădită emoție, prof. Mioara Șinca. Firește, convinsă că așa inimile elevilor săi vor primi, de acum, generații la rând, darul atâtor frmuseți și mărturii de IERI, din România profundă.
Printre obiectele donate se numara un lădoi (tron) din lemn pictat, costume populare, un serpar, un pieptar… de valoare artistica și istorică incontestabilă.
„În contextul lumii globalizate și postmoderne, ne mai poate influența identitatea socio-culturală a țăranului român?
O tradiție culturală nu se mai poate transmite astăzi dacă nu îi sunt înțelese semnele, gramatica și mesajul. Artele, tradițiile, obiceiurile țărănești s-au degradat pentru că grupul socio-cultural care le performa și-a pierdut viziunea despre lume, nemaiavând temei contextual, dar au continuat să subziste cu texte culturale neprecizate și incomunicabile. Astfel, arta populară, costumul tradițional, cântecul, au fost scoase din contextul sărbătorilor și obiceiurile, devenind simple valori de schimb” (…) „Bucuria aceasta pe care o ai când îmbraci un costum popular, te face să te simți într-adevăr un om mai puternic, mai motivat, mai legat de începuturile tale”. (profesor Ioan Sorin Apan).
Și toate astea pentru că așa cum spunea regretatul profesor iubitor de românism, „Adevăratul drum către Dumnezeu rămâne cultura”.
