Sarbatoriti, va luminati si… deja va zboara gandul cum, unde si cu cine veti sarbatorii anul viitor sau peste… ani Pastile? Iata ce socoteli sa va faceti!
Pastele a fost praznuit de la inceput in toata lumea crestina. Insa, au existat deosebiri regionale in ceea ce priveste data si modul sarbatoririi. In primele secole, crestinii din partile Siriei si Asiei Mici, praznuiau Pastele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Pastele Invierii (Invierea) la 16 Nisan. Acestia se numeau Quartodecimani, deoarece serbau Pastele odata cu iudeii, adica la 14 Nisan.
Alti iudaizanti de prin partile Antiohiei serbau Pastele duminica, dar aveau grija ca acea duminica sa cada totdeauna in cadrul saptamanii azimilor iudaice, chiar daca, din cauza calendarului eronat al evreilor, cadea inainte de echinoctiul de primavara. Cei care sarbatoreau Pastele in acest mod, erau numiti Protopashiti.
Cei mai multi crestini din Egipt, Grecia si Apus, sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos. Moartea lui Hristos era sarbatorita totdeauna in Vinerea cea mai apropiata de 14 Nisan, numind-o Pastile Crucii, iar Invierea in Duminica urmatoare, care cadea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima luna plina care urma echinoctiului de primavara, duminica pe care o numeau Pastile Invierii.
Potrivit crestinortodox.ro, aceste diferente cu privire la data celebrarii Pastelui au creat controverse si dezbinari in unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatorii Pastelui, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Pastile vor fi serbate totdeuna duminica. Aceasta duminica va fi imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Cand data Pastelui iudaic (adica 14 Nisan) cade duminica, Pastele crestin va fi serbat duminica urmatoare, pentru a nu fi serbat o data cu cel iudaic, dar nici inaintea acestora.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastelui din fiecare an, va fi calculata de catre Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, si celorlalte Biserici crestine.
Concret, data sarbatorilor Pascale depinde de doua fenomene naturale: unul cu data fixa – echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare – luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el.
Altfel spus, in Bisericile Ortodoxe echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 Martie în calendarul Julian (sau 3 Aprilie în calendarul Gregorian), în timp ce în Biserica Catolică și cele Protestante echinocțiul este fixat pe 21 Martie în calendarul Gregorian. Din această cauză data Paștelui în Biserica Ortodoxă nu poate fi mai devreme de 4 Aprilie, iar în Bisericile Catolică și Protestante mai devreme de 22 Martie.
Această diferență duce, în plus, la o anumită periodicitate în diferența dintre zilele Paștelui (vedeți tabelul de mai jos). Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni (de exemplu în 2013, 2016, 2021 etc.). Aceasta se datorează faptului că, în acești ani, luna plină care cade după 3 Aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 Martie. Dacă Bisericile ar folosi același ciclu lunar, diferența dintre echinocții ar duce la o diferență în ziua Paștelui de 0 sau de 4 săptămâni.
Iata, insa calendarul Pastilor pentru ortodocsi pentru urmatorii 15 ani:
2016 – 1 mai
2017 – 16 aprilie
2018 – 8 aprilie
2019 – 28 aprilie
2020 – 19 aprilie
2021 – 2 mai
2022 – 24 aprilie
2023 – 16 aprilie
2024 – 5 mai
2025 – 20 aprilie
2026 – 12 aprilie
2027 – 2 mai
2028 – 16 aprilie
2029 – 8 aprilie
2030 – 28 aprilie
