Dezbateri cu, despre şi în IE la Muzeul ASTRA. Se-ncinge… Hora traditiei!

,,Buturuga mică răstoarnă carul mare. TraditIA, încotro?”, este tema care reunește în acest an dezbaterile ce vor avea loc în cadrul meselor rotunde din 20 și 21 iunie pe scena Târgului de țară.

Asa cum am aflat azi in cadrul conferintei de presa sustinuta de conducea CNM ASTRA, vor porni hora tradiției: Iulia Gorneanu – curator și fashion stylist, Răzvan Pop – Directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Sibiu, Pr. Conf. dr. Constantin Necula, Corina Bedreagă – colecționar și PR al Bibliotecii Ramnicu Vâlcea, Eugen Vaida – arhitect și fondator al Muzeului Interetnic al Văii Hârtibaciului, Tincuța Ciubotariu – Președinte al Asociației Meșteșugarilor Nemțeanca, Sergiu Negrean – Asociația Culturală ZESTREA, Anca Nițoi – AIOS, Diana Popa – Fashion designer, Ana Borca – IIA Călătoare, Adrian Secal – Project manager Made in rural – World Vision România, Ciprian Ștefan – Director general Muzeul ASTRA, Mirela Iancu – Director marketing Muzeul ASTRA şi alţi invitaţi.

Dar, luati aminte! Alături de ei pot sta toți cei care caută răspunsuri la aceleși întrebări:

–        Tradiția, încotro?

–        De unde pornește schimbarea?

–        Care sunt valorile care ne definesc identitatea?

–        Cine mai păstrează aceste valori?

–        Cum putem susține păstrătorii de tradiții, meșterii și meșteșugurile tradiționale?

–        Ce inițiative sustenabile și ce exemple de bune practici putem aduce în sprijinul unor asemenea demersuri?

–        Cum se încadrează tradiția în contemporan?

–        Cum putem dezvolta inițiative public-private în beneficiul comunităților locale?

–        Cum putem asigura supraviețuirea țes

–        În era kitschului, cum mai poți produce valoare?

 

Ar trebui sa stim…

Nelipsită din viaţa satului şi răspândită aproape în toate regiunile ţării, hora a primit de-a lungul timpului semnificaţii multiple. Cei care fac primele menţiuni despre existenţa acestui dans popular a fost Dimitrie Cantemir în opera sa intitulată “Descrierea Moldovei”.

În tradiţia populară “ieşitul la horă” însemna trecerea în rândul fetelor şi flăcăilor a celor care împlineau vârsta cuvenită. De numele acestui dans se leagă şi expresia “dacă ai intrat în horă, trebuie să joci”, ceea ce înseamnă că un lucru început trebuie dus până la capăt.

Nici aprecierea “s-a gătit de horă” nu este lipsită de semnificaţie, confirmând încă odată că hora nu este un eveniment oarecare, ci unul care oferă prilejul unei autentice manifestări de sărbătoare în viaţa comunităţii.

De asemenea, nu lispsita de valoare este definitia pe acre o regasim in Enciclopaedia Britannica: „Hora: Dans popular din România, realizat într-un cerc închis. Este o metafora pentru comunitate: cercul se deschide pentru a primi fete si baieti si pe cei care ies din doliu; este însa respins oricine a încalcat standardele morale locale. Hora israeliana, importata din Balcani, nu poarta importanta sociala sau semnificatie festiva.”

 Este de remarcat sacralitatea horei, care este un cerc în care nu sunt primiti decât cei mai curati oameni. Cea mai sacra era hora calusarilor, care trebuiau sa fie feciori si nu puteau parasi calusul timp de 3, 5 sau 9 ani.

Asadar, nu intamplator, o “hora” a gandurilor, faptelor si… tradiiilor este binevenita!

 

Acţiunile C.N.M. ASTRA sunt posibile cu finanţarea Consiliului Judeţean Sibiu

 

 

sursa foto: Rares Helici

Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Ultimele articole: