„…Că tot se apropie Festivalul „Florile Oltului” cu cântec și joc … Fete și feciori, de altădată, pregătiți de joc…
Jocul și-l organizau singuri, feciorii strângeau leuț cu leuț de la fiecare dintre ei și „tocmeau” (contractau) un diplaș (instrumentist cu vioara) stabileau locul ziua și ora și invitau fetele. Jocul se făcea „la șură”, „în Grui”, la „Hotelul comunal” sau la „Pavilion”- mai târziu. după ocazii și sezon, duminica și în zi de sărbătoare, după amiază – de regulă. Vara se făcea afară, iarna într-o sală. 
Întotdeauna participau la joc și cei cu familii, dar cei mai multi ca spectatori.
Existau jocuri mixte și jocuri pe care le jucau doar fetele sau doar feciorii. Jucau purtata, rotilița, strepezasca, danțul, pe su’ mână, brâul, sârba… mai târziu a fost incluse în jocul lor hațegana și jiana. Aveau și un dans de „căluș” pe care însă îl executau doar în anumite ocazii sau la spectacol.
La jocurile mixte începeau cu purtata și rotilița și jucau în cerc cu „diplașii” (muzicanții) la mijloc.
Fetelor nu le lipsea din mână „păsturița” la care adăugau vara și o floare, Ficiorii purtau „peșchină” la care, cei aflați în pragul recrutării – numiți „răgute” adăugau pene de păun. Feciorașii mai tineri, care nu puseseră peșchină puneau, uneori, o floare în pălărie.
Mamele și bunicile stăteau cu ochii pe puii și picăturile iilor și cămeșilor, nu cumva să fie alte mai mândre decât ale copiilor lor, iar dacă erau… musai până la Paști/Crăciu să coasă altă iie/cămașă care să fie mai mândră decât a văzut satul”.
… Și Doamne, frumos mai era pe vremea aceea, când jocul trăia bun și bine în sufletele avrigenilor care așa găseau cu cale să țină strânsă legătura cu neamul lor. Și-i tare bine și leac să ne aducem aminte așa cum ne îndeamnă neobosita păstrătoare de tradiții, doamna Maria Grancea, directorul Bibliotecii Orășenești din Avrig.
Așadar, luați aminte și bucurați-vă inimile cu așa amintiri…
foto: Maria Grancea
